Chestiunea

Cum faci să crești salariile în an electoral: ghidul polonez

Polonia e în plină campanie electorală, iar guvernul polonez se pregătește pentru o schimbare de paradigmă, premierul Meteusz Morawiecki anunțând ”sfârșitul erei forței de muncă… Mai mult

11.09.2019

La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Cronicile

Cele 11 revendicări: Mobilizare fără precedent a magistraților împotriva măsurilor care le subminează independența

de Mariana Bechir , 22.2.2019

Judecători și procurori au protestat vineri în tăcere, în fața Curții de Apel, cu mesaje scrise pe coli A4, timp de 30 de minute.

Judecătorii și procurorii recurg la o mobilizare fără precedent pentru a bloca aplicarea ultimelor modificări aduse legilor Justiției. A fost formulată și o listă cu revendicări concrete ce vor fi supuse dezbaterii și, apoi, votului, în adunările generale convocate de urgență în toate instanțele și parchetele din țară.

Cele 11 revendicări cuprinse în Apelul Forumului Judecătorilor:

  1. Menţinerea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, instituit în temeiul Deciziei Comisiei Europene din 13 decembrie 2006 (publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 354 din 14 decembrie 2006), până la îndeplinirea indicatorilor de referinţă pentru consolidarea statului de drept în România, printre care garantarea unui proces judiciar mai transparent şi mai eficient, consolidarea progreselor realizate deja, concomitent cu realizarea în continuare de investigaţii profesioniste şi imparţiale cu privire la acuzaţiile de corupţie la nivel înalt şi adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi combatere a corupţiei, în special în cadrul administraţiei publice locale.
  2. Ratificarea urgentă a Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, al cărui text a fost adoptat de Comitetul Miniștrilor la data de 10 iulie 2013 și care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg. Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai înalte jurisdicții ale părților contractante de a solicita un aviz consultativ Curții Europene a Drepturilor Omului, atunci când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenției sau a protocoalelor sale.
  3. Luarea de măsuri pozitive de natură legislativă sau administrativă în scopul suspendării imediate a punerii în aplicare a dispozițiilor din legile justiției și ordonanţele de urgenţă subsecvente criticate de Comisia Europeană, Comisia de la Veneţia şi GRECO, revizuirea acestor acte normative, după o reală consultare a sistemului judiciar, ţinând seama de aspectele învederate de entităţile menţionate.
  4. Adoptarea de măsuri de natura celor menţionate anterior în scopul suspendării activităţii Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţiepână la pronunţarea Preşedintelui Curţii de Justiţie a Uniunii Europene asupra măsurilor provizorii solicitate în cauza C-127/19, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi revenirea provizorie la competenţa partajată a structurilor de parchet în funcţie de obiectul infracţiunilor (DNA în ceea ce priveşte corupţia, DIICOT în ceea ce priveşte crima organizată, parchetele nespecializate în ceea ce priveşte infracţiunile de drept comun etc.), astfel încât să se respecte sistemul limitărilor şi al echilibrelor („checks and balances”), specific oricărui stat democratic.
  5. Iniţierea procedurilor legislative de către titularii în drept, în vederea modificării Legii nr. 90/2001 pentru condiţionarea expresă şi imperativă a dreptului Guvernului de a legifera prin ordonanţe de urgenţă în domeniul legilor justiției și al legislației penale, după obţinerea avizului din partea Consiliului Superior al Magistraturii sau după acordarea unui termen rezonabil în vederea emiterii acestuia;
  6. Efectuarea tuturor demersurilor legale de către instituţia Avocatului Poporului în scopul sesizării Curţii Constituționale cu privire la dispoziţiile O.U.G. nr. 77/2018, O.U.G. nr. 90/2018, O.U.G. nr. 92/2018 şi O.U.G. nr. 7/2019, rolul său trebuind să fie extrem de activ în apărarea statului de drept, deci și a angajamentelor internaționale luate în acest sens de Statul român, aşa cum a învederat Comisia de la Veneţia.
  7. Efectuarea de către toate entităţile îndrituite, din ţară sau din străinătate, a demersurilor în vederea sesizării de urgență a Comisiei de la Veneția cu privire la toate modificările aduse recent „legilor justiției”, prin ordonanțele de urgență emise în ultimele luni (O.U.G. nr. 77/2018; O.U.G. nr. 90/2018; O.U.G. nr. 92/2018; O.U.G. nr. 7/2019).
  8. Respectarea competenţelor şi a rolului fiecărei Secţii a Consiliului Superior al Magistraturii şi implicarea Plenului în toate deciziile ce privesc întregul sistem judiciar, conform Constituţiei, redobândirea imediată de Consiliul Superior al Magistraturii a caracterului veritabil de organism colegial şi sistarea emiterii unor comunicate de presă de către preşedintele C.S.M. sau de către grupuri de membri, de natură a facilita preluarea mesajului de o parte a mass-media ca provenind de la instituţia însăşi.
  9. Încetarea imediată a atacurilor factorilor politici sau asociaţi la adresa statului de drept și a statutului judecătorilor și procurorilor din România, încetarea acțiunilor care intimidează procurorii și afectează independența justiției.
  10. Îndeplinirea cu celeritate de către Consiliul Superior al Magistraturii a atribuţiei de a adopta măsuri imediate pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici care subminează independența justiției.
  11. Implementarea unor criterii de evaluare anuală, de corpul magistraţilor, a activităţii curente desfăşurate de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi revizuirea procedurii de revocare a acestora, prin reducerea competenţelor Inspecţiei Judiciare, a cărei conducere este numită de comisii în care participă doar unii membri ai Consiliului.

În țară există aproximativ 4.500 de judecători și circa 2.500 de judecători.

UPDATE 17.14: Președintele Curții de Apel Cluj, Denisa Băldean, susține că suspendarea activităţii unei instanţe nu este o soluţie constructivă și le reproșează magistraţilor Tribunalului Cluj că nu au consultat-o atunci când au luat o astfel de decizie.

Denisa Băldean a declarat, vineri, într-o conferință de presă, că judecătorii din instanțele Curții de Apel Cluj au o “personalitate bine conturată” și sunt oameni inteligenţi care cred în ceea ce fac, scrie Mediafax.

UPDATE 17.03: Adunarea Generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi se solidarizează cu acţiunile de protest declanşate în ţară de colegii magistraţi.

“S-a hotărât cu majoritate de voturi susţinerea unui protest pe data de 25.02.2019, orele 14.00, în faţa Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi, precum şi suspendarea activităţii pe timp de 5 zile, începând cu data de 25.02.2019, cu asigurarea urgenţelor şi serviciilor esenţiale, pentru buna desfăşurare a activităţii unităţii de parchet”, se arata într-un comunicat.

UPDATE 16.20: Procurorii vâlceni s-au declarat în unanimitate împotriva OUG 7 prin care Guvernul a modificat legile Justiţiei şi susţin cele 11 revendicări din Apelul lansat de Forumul Judecătorilor.

UPDATE 15.40: Călin Popescu Tăriceanu i-a criticat pe magistrații protestatari, acuzându-i că refuză dialogul:

Dacă nu mai e calea dialogului, ce urmează, războiul? Ar trebui să se gândească că aceasta este singura cale de rezolvare a problemelor. Trebuie să discute în primul cu CSM, cu ministrul.

Una dintre nemulțumirile judecătorilor și procurorilor este tocmai lipsa de dialog din partea ministrului Justiției și procedura prin care a fost adoptată OUG 7. Tudorel Toader a declarat că prevederile din acest act au fost acceptate de către membrii CSM, au fost dorite de aceștia, în timp de membrii Consiliului susțin că ei au fost informați doar despre modificările vizând Institutul Național al Magistraturii. Ei au cerut timp de analiză a proiectului primit luni seara, dar în ședința de marți a Guvernului a fost aprobată OUG 7. cu prevederi neconstituționale sau care cresc controlul politicului asupra procurorilor.

Preşedintele Senatului a mai acuzat vineri că „sunt anumiţi magistraţi foarte vocali care de fapt au o altă agendă politică”, sugerând că magistrații sunt manipulați.

De asemenea, Norica Nicolai, europarlamentar ALDE, a declarat că “deja am ajuns prea departe”. “Dacă o parte din oamenii din puterea judecătorească încearcă să se comporte ca oamenii politici sau ca nişte sindicate, eu cred că de la corpul magistraţilor societatea românească are alte aşteptări. Au organizaţii profesionale, există CSM”.

UPDATE 15.16: Magistrații participanți la Adunarea generală de vineri din Timișoara susțin în unanimitate opinia Parchetului General referitoare la OUG 7 și se alătură și ei mișcării. Primul protest, vineri, la ora 16.00

Cei de la Sibiu au început protestele tot în cursul zilei de vineri.

UPDATE 14.30: Adunarea Generală a Procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava și-a însușit în unanimitate opiniile referitoare la OUG 7 deja anunțate ale procurorilor din Brașov și Cluj.

Cei de la Suceava au decis adoptarea unei forme de protest graduale, pornind de la un protest în fața instituției, care a avut deja loc vineri, la ora 12.00.

“În unanimitate, Adunarea Generală a Procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava a stabilit că, în măsura în care solicitările menţionate nu vor fi însuşite de către destinatari, urmează să ia în considerare forma de protest prin suspendarea activităţii Parchetului”, se arată într-un comunicat.

UPDATE 14.02: Decizii de suspendare a activității cu publicul, pentru săptămâna viitoare, au fost luate de mai multe instanțe din țară, printre care Tribunalul București, Judecătoria Pitești, Tribunalul Argeș.

UPDATE 13.30: Doi procurori de la Serviciul Teritorial DNA Constanța s-au alăturat celor de pe lângă Tribunal – Andrei Bodean, șeful interimar al DNA Constanța, și Sorin Constantinescu.

UPDATE 12.58: La Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța s-a decis suspendarea activității timp de trei zile, cu excepția cazurilor urgente.

În Adunarea generală a existat un singur vot care nu a fost pentru, dar și acela a fost de abținere, nu împotrivă.

De asemenea, vineri vor protesta timp de jumătate de oră, de la 16:00 la 16:30, în fața sediului instituției.

UPDATE 12.58La Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța s-a decis suspendarea activității timp de trei zile, cu excepția cazurilor urgente.

În Adunarea generală a existat un singur vot care nu a fost pentru, dar și acela a fost de abținere, nu împotrivă.

De asemenea, vineri vor protesta timp de jumătate de oră, de la 16:00 la 16:30, în fața sediului instituției, scrie INfo Sud Est.

La București, așa cum a anunțat joi seara procuroarea Alexandra Lăncrănjan, primul protest are loc vineri seara, la ora 18.00, pe treptele Palatului de Justiție (sediul Curții de Apel).

Mesajul Alexandrei Lăncrănjan, cea care în anchetează pe Liviu Dragnea în dosarul mare referitor la Tel Drum, dosar în care este urmărit penal și liderul social-democraților:

Magistrații vor protesta în București, vineri, 22 februarie, ora 18.00, pe treptele Palatului de Justiție, față de modificările intempestive aduse în această săptămână legilor justiției prin ordonanță de urgență, fără consultarea Consiliului Superior al Magistraturii și a corpului de magistrați.

Toate instituțiile statului trebuie să respecte independența justiției, separația și echilibrul puterilor în stat, sub semnul transparenței și al loialității, atât față de celelalte instituții, cât mai ales față de cetățeni.

UPDATE 12.35: Adunarea generală a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov a luat o decizie asemănătoare cu cea a magistraților de la Cluj, suspendarea activității, cu excepția urgențelor, toată săptămâna viitoare. Votul a fost unanim pentru această soluție.

UPDATE 12.03: Protestele magistraților se extind, după ce zilele trecute au inaugurat seria acestor demonstrații procurori din Brașov, Covasna și Oradea. Judecătorii și procurorii din Capitală au anunțat ieșirea pe treptele Palatului de Justiție, vineri seara, la ora 18.00. Vineri, primii care au decis modul în care vor reacționa perioada următoare față de controversata OUG 7 /2019 au fost judecătorii de la Tribunalul Cluj.

Magistrații din Oradea, judecători și procurori, au ieșit în stradă încă de joi, cerând stat de drept și independența sistemului judiciar.

Adunarea generală a Tribunalului Cluj a decis vineri suspendarea activității judiciare timp de o săptămână, ceea ce înseamnă că vor intra să judece doar dosarele urgente, de genul arestărilor preventive.

***

Știrea inițială:

Judecătorii și procurorii recurg la o mobilizare fără precedent pentru a bloca aplicarea ultimelor modificări aduse legilor Justiției. A fot formulată și o listă cu revendicări concrete ce vor fi supuse dezbaterii și, apoi, votului, în adunările generale convocate de urgență în toate instanțele și parchetele din țară.

Începând de vineri, magistrații vor protesta în tăcere în fața instanțelor și parchetelor, iar judecătorul Cristi Danileț a anunțat că mai multe instanțe vor protesta după modelul polonez – începând de săptămâna viitoare  vor intra în sala de judecată doar pentru cauzele urgente şi vor găsi motive ca pentru celelalte cauze să nu intre în sală. au decis ca săptămâna viitoare să întrerupă.

De asemenea, se vor convoca adunările generale din instanțele de care aparțin membrii din CSM care susțin modificările ministrului Justiției, pentru revocarea acestor reprezentanți în Consiliu.

Secția pentru procurori din CSM a cerut de două zile convocarea adunărilor generale, iar asociația Forumul Judecătorilor a lansat un apel adresat tutut magistraților pentru a se opune ultimelor reglementări, ce par a reflecta “o ură viscerală împotriva corpului magistraților și o dorință de a modifica din temelii echilibrul care ar trebui să existe între puterile unui stat constituțional”.

Integral, Apelul:

Având în vedere:

Evoluțiile recente ale cadrului politico-legislativ, ce par a învedera o ură viscerală împotriva corpului magistraților și o dorință de a modifica din temelii echilibrul care ar trebui să existe între puterile unui stat constituțional,

Neluarea în considerare a argumentelor și a soluțiilor constituționale, ancorate în contextul legislațiilor statelor membre ale Uniunii Europene, care să respecte convențiile internaționale la care România a aderat, transmise în ultimii doi ani de corpul magistraților, care s-au opus inițiativelor legislative într-o majoritate covârșitoare,

Adoptarea unor modificări ale legislației privind organizarea judiciară, prin Ordonanțe de urgență ale Guvernului, fără respectarea unor rigori minime de transparență decizională, fără consultarea reală și efectivă a Consiliului Superior al Magistraturii, contrar angajamentelor internaționale ale Statului român asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV),

Recunoașterea de către Guvernul României, chiar în nota de fundamentare a ultimei ordonanțe de urgență, a faptului că dispozițiile legale, astfel cum au fost adoptate de către Parlament, s-au dovedit insuficient corelate, lacunare sau chiar contradictorii, precum și inadecvate necesităților sistemului judiciar, fără ca această constatare să determine o remediere reală a problemelor semnalate,

Starea de alertă continuă în care au fost ţinute toate instituţiile din sistemul judiciar şi magistraţii în mod individual, prin intensa promovare în spaţiul public a unor intenţii de abrogare sau modificare a unor dispoziţii ale legislaţiei în materia penală sau a organizării judiciare, unele dintre acestea materializate în legi adoptate de Parlament, dar declarate neconstituţionale, cel puţin parţial, altele cu potenţial de a fi transpuse în ordonanţe de urgenţă cu efect imediat,

Influenţa negativă a Legii recursului compensatoriu asupra sentimentului de linişte şi încredere a cetăţenilor, ce se transpune şi asupra activităţii organelor de urmărire penală şi a instanţelor judecătoreşti, care trebuie să asigure ţinerea sub control a fenomenului infracţional, în condiţiile unei creşteri constante a volumului de activitate şi al subdimensionării schemelor de personal,

Reorganizarea Inspecţiei Judiciare prin întărirea competenţelor inspectorului-şef, omisiunea CSM de a dezbate raportul de activitate al conducerii Inspecţiei Judiciare pentru anul 2016, conjugată cu întârzierea în ocuparea prin concurs a funcţiilor de conducere din cadrul aceleiaşi instituţii, ce a culminat cu intervenţia legislativă printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru aplicarea interimatului ope legis, fără posibilitatea CSM de a decide asupra delegării,

Înfiinţarea Secţiei speciale pentru investigarea infracţiunilor comise de magistraţi, cu o competenţă exclusivă care nu mai există în cazul niciunei categorii socio-profesionale, fără nicio garanţie procedurală în cazul în care chiar membrii Secţiei speciale s-ar afla în situaţia de a fi investigaţi pentru vreo infracţiune, astfel încât să se evite crearea unei imunităţi penale de facto,

Ignorarea vădită a recomandărilor din Raportul Comisiei Europene dat publicității în luna noiembrie 2018, a concluziilor avizului Comisiei de la Veneția din octombrie 2018, precum și a concluziilor și recomandărilor raportului GRECO din martie 2018, a căror punere în practică era posibilă cu ocazia intervențiilor legislative prin care s-au adus modificări legilor justiției, efectul fiind chiar de îndepărtare de la coordonatele trasate de entitățile internaționale,

Lipsa de preocupare a autorităţii legislative şi a celei executive faţă de victimele infracţiunilor şi faţă de crearea unor mijloace juridice apte să protejeze siguranţa cetăţeanului, care să evite şubrezirea capacităţii statului de a lupta împotriva proliferării criminalităţii (fie că este vorba de infracţiuni contra vieţii, contra patrimoniului, de corupţie sau cele privind securitatea naţională),

Potențialul de subminare a capacităților interne în materia luptei împotriva corupției și a infracționalității în general, care poate pune în pericol însuși parcursul României ca stat membru al Consiliului Europei sau îndeplinirea condiţionalităţilor pentru accederea în spaţiul Schengen (spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, în cadrul căruia se pune accent, în mod esenţial, pe capacitatea de control al frontierelor externe), ștergându-se cu buretele toate eforturile autorităților române de a respecta partenerii europeni, desfășurate constant în ultimii 20 de ani,

Concentrarea modificărilor legislative asupra bulversării sistemului de acces și promovare în profesie, fără studii de impact, introducerea unui sistem de atragere a răspunderii materiale care ar târî magistrații în mod automat în procese pentru a dovedi că nu este vorba despre o eroare judiciară (cauzele fiind, de cele mai multe ori, legislația deficitară, neconformitatea legislației naționale cu dreptul european șamd),

Inadecvarea condițiilor de lucru și supraîncărcarea activităţii instanţelor, care determină eforturi suplimentare pentru realizarea unui act de justiţie de calitate, presupunând alocarea timpului minim necesar studierii cauzelor, analizării problemelor de drept şi a legislației în continuă modificare,

Existenţa pericolului la adresa independenţei, prestigiului şi credibilităţii justiţiei, cu consecinţa subminării autorităţii acesteia,

Ţinând cond de faptul că autoritatea judecătorească trebuie să fie independentă, ceea ce implică existența unor anumite garanții față de celelalte puteri ale statului, pentru a consolida independența și imparțialitatea magistratului,

În scopul apărării independenței justiției, statutului și intereselor profesionale ale judecătorilor și procurorilor români, Asociația “Forumul Judecătorilor din România” vă solicită să decideţi, prin toate mijloacele legale,

CONVOCAREA URGENTĂ A ADUNĂRILOR GENERALE ALE JUDECĂTORILOR ȘI , RESPECTIV, PROCURORILOR

DE LA TOATE INSTANȚELE ȘI PARCHETELE PE CARE LE REPREZENTAŢI,

propunând adoptarea următoarelor revendicări sau declaraţii de principiu:

  1. Menţinerea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, instituit în temeiul Deciziei Comisiei Europene din 13 decembrie 2006 (publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 354 din 14 decembrie 2006), până la îndeplinirea indicatorilor de referinţă pentru consolidarea statului de drept în România, printre care garantarea unui proces judiciar mai transparent şi mai eficient, consolidarea progreselor realizate deja, concomitent cu realizarea în continuare de investigaţii profesioniste şi imparţiale cu privire la acuzaţiile de corupţie la nivel înalt şi adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi combatere a corupţiei, în special în cadrul administraţiei publice locale.
  2. Ratificarea urgentă a Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, al cărui text a fost adoptat de Comitetul Miniștrilor la data de 10 iulie 2013 și care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg. Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai înalte jurisdicții ale părților contractante de a solicita un aviz consultativ Curții Europene a Drepturilor Omului, atunci când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenției sau a protocoalelor sale.
  3. Luarea de măsuri pozitive de natură legislativă sau administrativă în scopul suspendării imediate a punerii în aplicare a dispozițiilor din legile justiției și ordonanţele de urgenţă subsecvente criticate de Comisia Europeană, Comisia de la Veneţia şi GRECO, revizuirea acestor acte normative, după o reală consultare a sistemului judiciar, ţinând seama de aspectele învederate de entităţile menţionate.
  4. Adoptarea de măsuri de natura celor menţionate anterior în scopul suspendării activităţii Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţiepână la pronunţarea Preşedintelui Curţii de Justiţie a Uniunii Europene asupra măsurilor provizorii solicitate în cauza C-127/19, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi revenirea provizorie la competenţa partajată a structurilor de parchet în funcţie de obiectul infracţiunilor (DNA în ceea ce priveşte corupţia, DIICOT în ceea ce priveşte crima organizată, parchetele nespecializate în ceea ce priveşte infracţiunile de drept comun etc.), astfel încât să se respecte sistemul limitărilor şi al echilibrelor („checks and balances”), specific oricărui stat democratic.
  5. Iniţierea procedurilor legislative de către titularii în drept, în vederea modificării Legii nr. 90/2001 pentru condiţionarea expresă şi imperativă a dreptului Guvernului de a legifera prin ordonanţe de urgenţă în domeniul legilor justiției și al legislației penale, după obţinerea avizului din partea Consiliului Superior al Magistraturii sau după acordarea unui termen rezonabil în vederea emiterii acestuia;
  6. Efectuarea tuturor demersurilor legale de către instituţia Avocatului Poporului în scopul sesizării Curţii Constituționale cu privire la dispoziţiile O.U.G. nr. 77/2018, O.U.G. nr. 90/2018, O.U.G. nr. 92/2018 şi O.U.G. nr. 7/2019, rolul său trebuind să fie extrem de activ în apărarea statului de drept, deci și a angajamentelor internaționale luate în acest sens de Statul român, aşa cum a învederat Comisia de la Veneţia.
  7. Efectuarea de către toate entităţile îndrituite, din ţară sau din străinătate, a demersurilor în vederea sesizării de urgență a Comisiei de la Veneția cu privire la toate modificările aduse recent „legilor justiției”, prin ordonanțele de urgență emise în ultimele luni (O.U.G. nr. 77/2018; O.U.G. nr. 90/2018; O.U.G. nr. 92/2018; O.U.G. nr. 7/2019).
  8. Respectarea competenţelor şi a rolului fiecărei Secţii a Consiliului Superior al Magistraturii şi implicarea Plenului în toate deciziile ce privesc întregul sistem judiciar, conform Constituţiei, redobândirea imediată de Consiliul Superior al Magistraturii a caracterului veritabil de organism colegial şi sistarea emiterii unor comunicate de presă de către preşedintele C.S.M. sau de către grupuri de membri, de natură a facilita preluarea mesajului de o parte a mass-media ca provenind de la instituţia însăşi.
  9. Încetarea imediată a atacurilor factorilor politici sau asociaţi la adresa statului de drept și a statutului judecătorilor și procurorilor din România, încetarea acțiunilor care intimidează procurorii și afectează independența justiției.
  10. Îndeplinirea cu celeritate de către Consiliul Superior al Magistraturii a atribuţiei de a adopta măsuri imediate pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici care subminează independența justiției.
  11. Implementarea unor criterii de evaluare anuală, de corpul magistraţilor, a activităţii curente desfăşurate de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi revizuirea procedurii de revocare a acestora, prin reducerea competenţelor Inspecţiei Judiciare, a cărei conducere este numită de comisii în care participă doar unii membri ai Consiliului.

Potrivit art. 51 din Legea nr. 304/2004, republicată, privind organizarea judiciară, adunările generale ale judecătorilor, prevăzute la art. 50 alin. (1), au următoarele atribuții:

  • a) dezbat activitatea anuală desfășurată de instanțe;
  • b) aleg, în condițiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
  • c) dezbat probleme de drept;
  • d) analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiției sau a Consiliului Superior al Magistraturii;
  • e) formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;
  • f) aleg și revocă membrii colegiilor de conducere;
  • g) inițiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile prevăzute de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii;
  • h) îndeplinesc alte atribuții prevăzute de lege sau regulamente.

Dispozițiile art. 50 și 51 se aplică în mod corespunzător și pentru organizarea și desfășurarea adunărilor generale ale procurorilor, în temeiul art. 97 din Legea nr. 304/2004, republicată, privind organizarea judiciară, adunările generale ale judecătorilor.

De asemenea, în baza art. 76 din Legea nr. 303/2004, republicată, privind statutul judecătorilor și procurorilor, judecătorii și procurorii sunt liberi să organizeze sau să adere la organizații profesionale locale, naționale sau internaționale, în scopul apărării intereselor lor profesionale, precum și la cele prevăzute de art. 11 alin. (3).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.2.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Viorica Dăncilă și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă și-a depus, joi, la Biroul Electoral Central, candidatura pentru alegerile prezidențiale, social-democrații anunțând că au depus în susținerea candidatului PSD dosare conținând… Mai mult

Europa

Oficial / Laura Codruța Kovesi va fi primul șef al Parchetului European

Vladimir Ionescu

Laura Codruța Kovesi a fost votată de Consiliul UE pentru funcția de procuror-șef european, a anunțat joi PNL. Formal, mai rămâne doar votul în plenul… Mai mult

Stiri

Directorul Transelectrica a fost demis. Parchetul s-a autosesizat pentru folosirea actelor false de studii

Vladimir Ionescu

Consiliul de Supraveghere al Transelectrica l-a revocat din funcție pe președintele Directoratului Companiei, Marius Dănuț Carașol (foto), joi dimineață, după ce Politehnica București a confirmat… Mai mult

Stiri

Fed a anunțat o reducere modestă a dobânzilor din SUA, spre nemulțumirea președintelui Donald Trump

Vladimir Ionescu

Banca centrală americană (Fed) a anunțat miercuri o reducere modestă a dobânzilor-cheie de politică monetară, cu un sfert de punct, a doua în două luni,… Mai mult

Stiri

Liceele unde rata de promovare a Bacalaureatului a fost 0% nu mai pot face înscrieri în clasa a IX-a

Mariana Bechir

Liceele unde niciun absolvent nu a promovat Bacalaureatul din iulie 2019 nu pot face înscrieri în clasa a IX-a, conform Ordinului de Ministru 5090/2019 privind… Mai mult

Stiri

România – singura țară europeană în care bărbații muncesc part-time mai mult decât femeile

Marin Pana

România figurează pe locul șase în UE, în topul țărilor unde este mai dificil de găsit o slujbă cu normă întreagă, cu o proporție de… Mai mult

Europa

Italia: Venitul de cetățenie, ”vârful de lance” al programului economic al Mișcării 5 Stele, impact nesemnificativ asupra creșterii economice

Alexandra Pele

Venitul de cetățenie, o formă de ajutor social destinată persoanelor cu salarii mici sau șomerilor în căutare de muncă, va avea o contribuție extrem de… Mai mult