Cetățenii moldoveni vor merge la urne pentru alegerile prezidențiale și un referendum privind viitoarea integrare a țării în UE în octombrie, dar pentru guvernul pro-UE de la Chișinău, provocarea mai mare până atunci este lupta împotriva dezinformarii rusești, arată o analiză Euractiv.
Cât investește Rusia în războiul hibrid din Republica Moldova
Experți citați de Euractiv au estimat că Kremlin a cheltuit aproximativ 50 de milioane de dolari pentru eforturile de dezinformare și război hibrid în Moldova în 2023. Ei se așteaptă ca aceasta să se dubleze în 2024.
Acești bani sunt cheltuiți pentru a mitui politicieni, pentru a finanța canale de influență, pentru a plăti reclame și pentru mituirea totală a alegătorilor. În timp ce autoritățile moldovenești au avut un oarecare succes în interceptarea fluxurilor ilicite de bani și restricționarea licențelor posturilor TV și radio legate de Kremlin, dezinformarea continuă să se răspândească pe scară largă.
Cei trei vectori de combatere a dezinformării
Valeriu Pașa, expert în politici și președinte al comunității Watchdog.md, a spus că există trei actori principali în combaterea dezinformarii din Republica Moldova.
În primul rând, este guvernul, care a tratat cu prioritate narațiunile de dezinformare în ultimul an. În urmă cu doi ani, guvernul aproape că niciodată nu a răspuns direct la dezinformare, acum purtătorul de cuvânt al guvernului, Daniel Vodă, vorbește cu presa săptămânal, uneori zilnic, despre orice narațiuni noi sunt difuzate.
Al doilea actor sunt organizațiile societății civile. Valeriu Pașa a explicat că grupuri de reflecție precum Watchdog și altele ajută la combaterea dezinformarii făcând cercetări, monitorizând tendințele și făcând recomandări. Cheia acestei lucrări, a spus el, este să „rămâi în fața narațiunilor”, pe măsură ce acestea evoluează în timp. În cadrul grupurilor societății civile, există bloggeri de succes care folosesc aceste informații și audiența lor personală pentru a răspândi adevărul și a combate narațiunile false.
Al treilea pilon al acestei coaliții este mass-media tradițională independentă. Valeriu Pasha a spus că mass-media este cea mai importantă componentă a combaterii dezinformării, având capacitatea de a amplifica mesajele care combat dezinformarea.
Puncte slabe și interdependență
Deși fiecare element al acestei coaliții informale recunoaște amenințarea și lucrează în propria sa sferă pentru a o combate, multe provocări persistă. Una este lipsa unei comunicări clare, proactive. Dezinformarea rusă exploatează în mod activ lacunele în înțelegerea publică a problemelor cheie.
Un exemplu este anunțul recent privind semnarea unui parteneriat de securitate și apărare între Moldova și UE. Diplomatul șef al UE, Josep Borrell, a remarcat caracterul fără precedent al acestui acord, declarând că Moldova este prima țară parteneră care face acest lucru. „Acest parteneriat va crește rezistența țării și va oferi noi oportunități de cooperare”, a spus Borrell.
Cu toate acestea, nici UE, nici guvernul Republicii Moldova nu au clarificat ce ar însemna în practică un astfel de parteneriat. În același timp, acest lucru oferă dezinformarii ruse un avantaj, deoarece aceștia promovează narațiuni care echivalează cooperarea cu Occidentul cu a fi o parte la războiul din Ucraina.
În mod similar, atunci când guvernul moldovean anunță reforme sau noi politici fără explicații pe deplin detaliate, proxy ruși umplu rapid vidul de informații cu narațiuni populiste sau cu dezinformare.
Mass-media se confruntă, de asemenea, cu provocări în ceea ce privește comunicarea proactivă, spune Valeriu Pașa, care a remarcat că niciun post de televiziune din Republica Moldova sau mass-media majoră nu are un reporter dedicat în domeniile economiei sau securității.
Grupurile societății civile lucrează pentru a umple aceste lacune cu expertiză și analiză.
Lacune de capacitate
Un lucru care împiedică atât capacitatea guvernului, cât și a presei de a combate mai bine dezinformarea este lipsa resurselor umane. Într-o țară mică, cu o piață media limitată, pur și simplu lipsește capacitatea financiară de a angaja suficienți oameni pentru a face față investițiilor masive făcute în dezinformare.
Începând cu luna mai, UE angajează bani pentru a sprijini în general mass-media independentă, dar nu are finanțare țintită sau sprijin pentru eforturile de combatere a dezinformarii.
Lipsa unei finanțări strategice pe termen lung pentru campanii proactive și reactive împiedică eforturile de informare a publicului.
O problemă cunoscută și în România: calitatea actului de justiție
În cele din urmă, cea mai mare provocare în combaterea dezinformarii este în impunitatea cu care operează interpușii Kremlinului. În Moldova, nicio persoană nu a fost trasă la răspundere pentru primirea sau cheltuirea de fonduri externe ilicite în campanii de dezinformare sau politice.
E drept, autoritățile moldovenești au acuzat mai mulți oameni pentru finanțare ilegală, dar până acum niciun caz nu a progresat semnificativ în instanțe, ceea ce nu are niciun efect de descurajare.
Fără efecte ale urmăririlor penale și al răspunderii penale, toate eforturile de combatere a dezinformării rusești sunt îngreunate.
***
