Pentru a doua încercare de numire a șefului DNA s-au înscris în cursă șase procurori. Depunerea dosarelor s-a încheiat vineri.
Candidații
Paula Nicoleta Tănase (foto, 47 ani), procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, este prima care și-a depus candidatura.
A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, al cărei resctor este actualul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader.
Din 1998, după doi ani de stagiatură, Paula Tănase a fost procuror de urmărire penală şi criminalistică la Parchetul de pe lângă Judecătoriea Galați.
Între 2002 și 2005 a anchetat accidentele de muncă mortale produse în județul Galaţi şi de efectuarea activităţii de urmărire penală la parchet.
În 2006, în urma unui examen, a promovat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, iar din 2014 lucrează la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.
A mai candidat și în 2012 la șefia DNA.
Este o susținătoare a reformei lansate de ministrul Tudorel Toader, reformă împotriva căreia au ieșit în stradă sute de mii de români și față de care au protestat chiar și mulți magistrați.
Ce scria în decembrie 2017 Paula Tănase:
Ministrul Justiţiei a făcut primul pas, într-o reformă absolut necesară care ne priveşte şi care are efecte asupra întregii societăţi. Cred că nu e târziu pentru că toţi colegii practicieni ai dreptului, avocaţi, jurnalişti specializaţi, exponenţi ai societăţii civile, neîncolonaţi, cu curaj şi bună-credinţă să-şi spună opiniile în speranţa că poate cel puţin o parte dintre ele pot deveni amendamente. Cei care îşi cunosc şi respecta profesia, nu au motive de îngrijorare vis-a-vis de o schimbare atât de necesară.
Generalul-maior Nicolae Lupulescu (foto) este procuror de peste 19 ani, a fost adjunct al secției DNA pentru combaterea infracțiunilor săvârșite de militari, iar acum este detașat la MApN.
Printre cazurile de care s-a ocupat, amintim accidentul aviatic produs la Tuzla, în iulie 2010, şi soldat cu 12 morţi. Dosarul a fost returnat de instanţă Parchetului Militar, pentru refacerea urmăririi penale.
Considerat în urmă cu câțiva ani un apropiat al Laurei Codruța Kovesi, între ei au existat însă și neînțelegeri. După incendiul din Club Colectiv, el s-a opus anchetării șefului ISU Bacău și a clasat dosarul, deși fosta șefă a DNA ceruse redeschiderea lui.
Gabriela Scutea (foto) a fost adjunct al Laurei Codruța Kovesi, în perioada 2006 – 2013, când cea din urmă ocupa poziția de procuror general. Se ocupa de activitatea Secției judiciare, activitatea de resurse umane și documentare, de implementarea programelor cu finanțare externă, și de audit.
A intrat în procuratură în 1995, ca procuror stagiar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov.
După ce Laura Codruța Kovesi a fost numită prcuror-șef al DNA, Gabriela Scutea a fost înalt reprezentant al Ministerului Justiției la Comisia Europeană (din 2013, până în 2016), pe aspectele referitoare la îndeplinirea condiționalităților stabilite în cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) privind reforma sistemului judiciar şi lupta anticorupţie.
În 2016 a fost numită secretar de stat la Ministerul Justiției.
Acum este procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov.
Andrei Bodean (foto), fost procuror la DNA Constanța, a instrumentat câteva cazuri celebre de corupție:
- unul din dosarele fostului șef al CJ Constanța Nicușor Constantinescu, pentru care a obținut o condamnare la cinci ani de închisoare
- un dosar al fostului primar al municipiului Constanța Radu Mazăre, în care a obținut în prima instanță o condamnare la 6 ani și 6 luni de închisoare pentru fostul edil
Numit Zorro din Dobrogea, Adrian Bodean este unul dintre magistrații care au protestat față de modul în care coaliția a modificat legile justiției.
Sorin Armeanu (foto) este prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui. CSM i-a apărat reputația profesională după ce la o emisiune a Realitatea TV s-a afirmat că el ar fi inetrvenit pentru ca procurorul să nu atace decizia instanței de a elibera autorii unui viol în grup.
Adina Florea (foto) a câștigat în 2011 concursul pentru poziția de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
Ocupă și în prezent această funcție.
Cei șase procurori vor susţine, în perioada 3 – 5 septembrie 2018, un interviu cu Tudorel Toader, iar pe 6 septembrie vor fi anunţate rezultatele.
Reamintim că prima selecție a eșuat, în luna iulie, întrucât ministrul Tudorel Toader a considerat că niciunul dintre cei patru candidați înscriși în cursă nu se încadrează în profilul dorit de el la conducerea Direcției.
“În cadrul procesului de selecție s-a apreciat că niciunul dintre candidați nu îndeplinește cerințele necesare desemnării pentru numirea în funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție. În cadrul programului managerial sau pe parcursul interviului, nici un candidat nu a prezentat suficiente elemente de plan fundamentate pe o analiză a situației actuale care să permită, ulterior, un proces obiectiv şi transparent de evaluare a performanțelor manageriale”, precizează un comunicat al MJ.
Conform procedurii, ministrul Justiției propune viitorul procuror-șef al DNA, CSM emite un aviz consultativ, iar președintele este cel care numește, cu posibilitatea refuzului motivat.
Potrivit unor surse, Tudorel Toader s-a arătat foarte interesat, în cadrul interviurilor ce au avut loc joi la, minister, de modul în care cei patru procurori interpretează relația dintre ministrul Justiției și procurori, așa cum este ea proiectată în legislație și, mai ales, în Decizia CCR care l-a obligat pe șeful statului să o demită pe Laura Codruța Kovesi.
Alături de ministru, în grupul care i-a intervievat pe candidați, au participat secretarii de stat Marieta Safta și Marina Moț, ambele apropiate PSD, conform mai multor materiale apărute în presă.
Reamintim că decizia CCR în cazul revocării Laurei Codruța Kovesi implică o subordonare indirectă a procurorilor față de puterea executivă, ceea ce încalcă nu doar Constituția României, ci și principiile europene privind independența acestora. De aceea, considerentele CCR au fost aspru criticate nu doar de magistrații români, ci și de experții Comisiei de la Veneția.
De asemenea, decizia indică inutilitatea unei proceduri de revocare a șefilor de parche (și, prin simetrie, și a numirii acestora), întrucât CSM și șeful statului vor avea un rol exclusiv formal, în timp ministrul are un rol central și discreționar.
