Chestiunea

Contracție surprinzătoare a schimburilor comerciale externe

Scădere, în premieră după mai mulți ani, atât a exporturilor (-5,5%) cât și a importurilor lunare (-6,9%), la nivelul lunii iunie 2019. Ultima situație de… Mai mult

11.08.2019

La obiect

Veniturile bugetare: Bulgaria și Polonia au reformat Fiscului, România umblă la taxe și impozite

Consiliul fiscal pune la dispoziția Ministerului de Finanțe, în cuprinsul Opiniei referitoare la proiectul de rectificare bugetară, un rezumat al acțiunilor întreprinse de Bulgaria pentru… Mai mult

08.08.2019

Chestiunea

Puterea de cumpărare a salariilor, decuplată de productivitatea muncii

Câștigul salarial mediu brut din luna iunie 2018 a fost de 5.127 lei, cu 1% mai mare faţă de luna anterioară, conform datelor publicate de… Mai mult

07.08.2019

Evenimentul

Rectificarea bugetară, primele cifre: PIB-ul recalculat în sus ca să ”scadă” deficitul, cel mai mult se taie la Educație

Rectificarea bugetară propusă de Ministerul Fianațelor prevede o ajustare în sus a PIB-ului, de la 1.022,5 miliarde de lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului,… Mai mult

06.08.2019

Cronicile

CEDO: Reducerea cu 25% a salariilor la bugetarii români nu încalcă drepturile omului. Consecinţe pe procesele similare din România

de Razvan Diaconu 8.1.2012

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, pe 6 ianuarie, că este inadmisibilă plângerea a doi bugetari români care au reclamat că reducerea salarială cu 25% aplicată de guvern în anul 2010 încalcă drepturile omului, potrivit site-ului hotararicedo.ro.

Decizia de la Strasbourg ar putea genera un val de hotărâri ale instanțelor din România împotriva bugetarilor care au contestat în instanțe tăierea salariilor cu 25%, prin legea 118/2010.

La nivelul anului 2010 erau în jurul a 200.000 de bugetari care au deschis procese împotriva reducerii cu 25% a salariilor, conform sindicatelor, în condițiile în care în prezent sunt circa 1,2 milioane de salariați în sectorul public.

Opiniile juriștilor implicați în aceste spețe sunt, însă, împărțite – potrivit unora decizia CEDO nu are efect obligatoriu asupra tuturor spețelor similare, iar conform altora, instanțele interne trebuie să țină cont de decizia de la Strasbourg.

De menționat, însă, că CEDO își fundamentează decizia și prin faptul că în cazul celor doi bugetari reclamanți ”nicio hotărâre judecătorească definitivă nu a recunoscut acestora dreptul la plata unui salariu mai mare decât cel stabilit prin Legea nr. 118/2010 pentru perioada iulie-decembrie 2010”.

Astfel, CEDO subliniază că tăierea salarială stipulată de legea 118/2010 este limitată la perioada iulie-decembrie 2010, însă în realitatea Guvernul a prelungit parțial reducerile salariale, oferind mai departe bugetarilor doar 15 puncte procentuale din cele 25% tăiate.

De asemenea, CEDO arată că în cazul celor doi bugetari pentru care a dat această decizie nu exista o hotârâre definitovă la intanțele interne, favorabilă reclamanților, dar această situație nu este valabilă neapărat în cazul tuturor bugetarilor.

Ce spune CEDO

  • Statul nu e obligat să păstreze cuantumul salariului. În speța Felicia Mihăieș și Adrian Gavril Senteș contra României, CEDO a reamintit că dispozițiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului nu conferă un drept de a primi un salariu într-un anumit cuantum. Nu este suficient ca un reclamant să invoce existenţa unei „contestaţii reale” sau a unei „plângeri credibile”.
  • Statul decide beneficiile. Revine statului să stabilească, de o manieră discreţionară, ce beneficii trebuie plătite angajaţilor săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plăţii unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare.
  • Statul respectă legile în vigoare. Totuşi, atunci când o dispoziţie legală este în vigoare şi prevede plata anumitor beneficii, iar condiţiile stipulate sunt respectate, autorităţile nu pot refuza în mod deliberat plata acestora atâta timp cât dispoziţiile legale rămân în vigoare.
  • Salariul nu este un bun deținut de titular. În mod similar, un reclamant poate invoca o ingerință în dreptul la respectarea bunurilor sale, în ce privește salariile, atunci când a fost recunoscut printr-o hotărâre judecătorească dreptul la o creanţă suficient de bine determinată împotriva statului pentru a fi exigibilă. Or, nu aceasta este stuația din speță. În baza Legii nr. 118/2010, s-a decis reducerea cu 25% a salariilor angajaților din sectorul public, situație în care se regăsesc și reclamanții. Nicio hotărâre judecătorească definitivă nu a recunoscut acestora dreptul la plata unui salariu mai mare decât cel stabilit prin Legea nr. 118/2010 pentru perioada iulie-decembrie 2010. Având în vedere aceste considerente, cu dificultate reclamanții ar putea argumenta existența unui “bun” în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenţie.

Gheorghe Piperea, avocat: Decizia nu are nicun efect direct, dar instanțele vor avea mai mult curaj să respingă cererile bugetarilor

Avocatul Gheorghe Piperea, profesor universitar la Facultatea de Drept a Universității București, consideră că decizia CEDO în acest caz nu are efect direct și obligatoriu asupra instanțelor interne, în celelalte spețe de acest fel, pentru că la Strasbourg s-a dat doar o decizie de inadmisibilitate, fără judecarea cauzei pe fond.

”Cererea nu a apucat să fie judecată pe fond, ci s-a respins ca fiind inadmisibilă, adică s-a făcut un raport, de către un judecător raportor și s-a respins ca inadmisibilă. Practic, 98% din cereri sunt respinse din faza aceasta, ca inadmisibile. Doar hotărârile care admit acțiunile sunt obligatorii în dreptul intern. Cele care sunt respinse ca inadmisibile sau neîntemeiate nu au niciun efect, iar oamenii pot să dea în continuare în judecată”, a declarat, pentru cursdeguvernare.ro, Gheorghe Piperea.

El a recunoscut, însă, că decizia de inadmisibilitate a CEDO ar putea avea un efect idirect, dând judecătorilor din România mai multă siguranță în a respinge reclamațiile bugetarilor.

”Efectul ar putea fi indirect, adică instanțele naționale vor avea mai mult curaj să respingă acțiunile. Această decizie a CEDO nu are un efect erga omnes. Doar hotărârea care admite are un acest gen de efect, erga omnes”, a explicat Gheorghe Piperea.

Răzvan-Horațiu Radu, agentul Guvernului: Decizia CEDO este obligatorie pentru toate instanțele interne

Agentul guvernamental care a reprezentat statul român la CEDO în speța Felicia Mihăieș și Adrian Gavril Senteș contra României, Răzvan-Horațiu Radu, susține că decizia de inadmisibilitate de la Strasbourg este obligatorie pentru toate instanțele interne și are efect de precedent.

”Orice hotărâre a CEDO, fie că e vorba de o hotărâre care se pronunăță asupra fondului, fie că e vorba de o decizie de inadmisibilitate, are caracter de precedent judiciar. Prin urmare, cererile cu un conținut asemănător nu pot primi o altă soluție Decizia CEDO este obligatorie pentru toate instanțele interne”, a declarat, pentru cursdeguvernare.ro, Radu.

El a explicat că CEDO nu a mai considerat necesar să judece pe fond dosarul și a dat decizie de inadmisibilitate în condițiile în care Convenția Eurpeană a Drepturilor Omului garantează dreptul lucrătorului la salariu, dar nu și cuantumul.

”Prin aceste decizii Curtea confirmă jurisprudența sa anterioară în materie, în sensul în care Convenția europeană garantează dreptul de a primi un salariu nu însă și cuantumul acestuia. În cele două cauze, Curtea a considerat că statul putea să ia asemenea măsuri de restrângere a drepturilor salariale și le-a apreciat ca fiind legitime, întrucât urmăreau echilibrul bugetar și erau justificate de politici economice și sociale”, a explicat fostul agent al României la CEDO, care în prezent este subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Europene.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.1.2012

Lăsați un comentariu


Europa

Kristalina Georgieva va deveni directorul general al FMI, criteriul limitei de vârstă va fi eliminat

Adrian N Ionescu

Fondul Monetar Internaţional este pe cale să elimine ultimul obstacol care stătea în calea nominalizării candidatului european, Kristalina Georgieva (foto), pentru postul de director general.… Mai mult

Stiri

De ce vrea Donald Trump să cumpere Groenlanda – o tranzacție evaluată, teoretic, la 1,1 triloane dolari

Iulian Soare

Ideea ca Administrația americană să cumpere Groenlanda a fost intens discutată în Biroul Oval al Casei Albe – o demonstrează reacțiile președintelui Trump la informațiile… Mai mult

Stiri

Brazilia / Numărul incendiilor din pădurea amazoniană a crescut cu 83%, față de 2018. În iulie au dispărut 2250 km pătrați de pădure tropicală

Iulian Soare

Numărul incendiilor de pădure în Brazilia a crescut cu 83% față de anul trecut, până la 72.000 incendii. Specialiștii spun că defrișările şi seceta sunt… Mai mult

Europa

Angela Merkel către Boris Johnson: Dacă în 30 de zile prezentați alternativa pentru backstop, poate mai discutăm

Iulian Soare

Angela Merkel i-a spus miercuri lui Boris Johnson că ”există posibilitatea”  rezolvării problemei graniței irlandeze astfel încât să fie evitat un Brexit fără acord, însă… Mai mult

Stiri

MAI – un nou șef al serviciului secret și un prefect “detașat” secretar de stat

Vladimir Ionescu

Mihai Fifor continuă schimbările de la conducerea Internelor – miercuri, el l-a înlocuit pe Mihai-Cristian Mărculescu de la șefia  Direcției Generale de Protecţie Internă (DGPI),… Mai mult

Stiri

Rusia reacționează dur după întâlnirea Iohannis-Trump. Kremlinul pregătește „un set de măsuri”

Razvan Diaconu

Situaţia în direcţia strategică vestică continuă să se deterioreze mai ales din cauza întăririi prezenţei NATO, în special în Polonia şi România, fapt care determină… Mai mult

Stiri

România are miercuri, 21 august, cea mai scumpă energie electrică din regiune. Importurile au crescut la peste 1100 MW

Adrian N Ionescu

Piaţa de electricitate din România înregistrează el mai mare preţ spot din regiune, cu livrare miercuri de 63,82 euro pe MWh, sau de 301 lei… Mai mult