Institutul Național de Statistică a reconfirmat creșterea economică de 3,6% pe trimestrul trei din 2015 față de același trimestru din anul anterior și de 3,7% pe ansamblul primelor nouă luni în raport cu aceeași perioadă din 2014 (atât ca date brute cât și ca date ajustate sezonier).
În valoare nominală, însă, PIB-ul pe primele trei trimestre din 2015 a fost revizuit în sus cu ceva mai mult de un miliard de lei și a traversat pragul de 500 miliarde lei.
Valoarea calculată pentru trimestrul al treilea din 2015 a fost reașezată de la 195,8 miliarde lei în varianta provizorie inițială la 197,5 miliarde lei în varianta provizorie care va fi utilizată pentru calculul de final de an.
Reamintim că, potrivit metodologiei europene, după terminarea unui an, se anunță o valoare provizorie a PIB, după un an se se face revizuirea la varianta semidefinitivă, pentru ca valoarea statistică finală să fie consemnată de-abia după doi ani.
În spatele păstrării neschimbate a valorii de creștere pe ansamblu a economiei au fost făcute câteva ajustări semnificative față de raportările inițiale, atât în minus ( comerț cu -0,7%, activități profesionale cu -0,6%, spectacole cu -0,6% și informații și comunicații cu -0,3%), cât și în plus ( industria cu +0,3% și impozitele cu +0,9%).
Una peste alta, ar fi de semnalat că s-a modificat ușor structura de contribuție la creșterea PIB, ponderea impozitelor nete urcând cu o zecime de procent, până la 1,2% din cele 3,6% consemnate per total. Pe scurt, din datele disponibile, s-a ajuns ca două treimi din creșterea economică să fie date de majorarea valorii adăugate brute iar o treime de creșterea taxării. Deși valoarea adăugată brut reprezintă cam șapte optimi din PIB iar taxarea cam o optime.
Dar cea mai interesantă modificare de date statistice a intervenit pe partea de contribuție la creșterea PIB a categoriilor de utilizări ( vezi tabelul ), situația din trimestrul III oferind o imagine a motoarelor care susțin în prezent avansul PIB. Din care se vede că majorarea veniturilor populației a fost cea care a determinat integral avansul PIB pe partea de cerere.
Surprinzătoare atât ca amplitudine cât și ca modificare de semn apare reașezarea efectului generat de comerțul exterior, unde de la -0,8% efect pe cele +3,6% ale PIB s-a trecut la +0,4%. Creșterea de la +0,4% la +1,8% a influenței favorabile a exporturilor la o valoare de referință de +3,6%, echivalentă cu o majorare a contribuției la creșterea economică de la 11% la 50% apare destul de bizară.
Altfel spus, rezultatul schimburilor externe a devenit benefic pentru creșterea economică ca urmare a reevalării puternice a efectelor exporturilor, în loc să o diminueze. Și, pentru că totul trebuia să se închidă, per total, influența negativă a variației stocurilor s-a dublat, de la -1% la -2%, valoare cam mare dacă se ajunge la o asemnea dependență de stocuri și nu de activitatea curentă.
Ceea ce ar putea să însemne livrări crescute (în bună parte la export, dacă nu s-a constat o majorare neașteptată a gradului de valorificare) din producția deja realizată anterior și nu din cea a perioadei curente aflate în analiză.
Semnal de luat în seamă pentru evoluțiile viitoare dacă se va confirma acest fapt în urma unor calcule mai aprofundate.
