Analiză

TVA: povestea pe care o spune calendarul de rambursare

Situația rambursărilor de TVA din ultimii 4 ani arată nu doar lipsa de predictibilitate a restituirilor de către stat, ci și ieșirea din orice logică… Mai mult

16.02.2020

Chestiunea

Taxele de mediu în România și în UE: ce propuneri pregătește Comisia

În plină dezbatere europeană pe marginea celui mai important subiect al momentului – Pactul ecologic european – România se vede obligată să își reanalizeze eficiența… Mai mult

16.02.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Cronicile

Ce s-a mai întâmplat cu leul în cei 10 ani de la denominare

de Marin Pana 6.7.2015

un milion leiAcum zece ani, la 1 iulie 2005, moneda naţională a României a fost denominată. 10.000 de lei ”vechi” au devenit 1 leu nou astfel încât au fost tăiate patru zerouri la prețuri și salarii. Milionul de lei vechi a devenit suta de lei noi ( RON – abrevierea de la ROmanian New ) și ne-am aliniat cu valorile nominale ale mărfurilor și serviciilor la practica europeană.

Reamintim că salariul mediu era de atunci de 730 lei net față de 1.857 lei în aprilie 2015 (cea mai recentă valoare), adică între timp a crescut cam de două ori și jumătate. În schimb, prețurile au avansat în acest interval cu ceva mai puțin de 60%, în condițiile în care inflația pe o lună de atunci era de aproximativ 1%, similară cu inflația pe un an de acum.

Interesant de reținut, cursul euro a avansat în același interval de zece ani iulie 2005 – iulie 2015 numai cu circa 25%, de la 3,60 lei pe data de 4 iulie 2005 la 4,47 lei/euro pe 1 iulie 2015. Relația 150% creștere de salarii – 60% creștere de prețuri – 25% creștere de curs de schimb a fost esențială pentru îmbunătățirea nivelului de trai.

Acest nivel de trai a urcat de la 35% din media UE atunci, când nivelul PIB-ului era de 80 miliarde euro, până la 55% din media UE (valoare pentru anul 2014, când PIB-ul preliminat a urcat la 150 miliarde euro).Practic, am început să utilizăm valori ale prețurilor similare cu cele din Occident, în condițiile în care aceste prețuri erau în realitate cam 47% față de cele din cele vest.

Din perspectivă strict numerică, părea atunci că avem venituri mai mici la prețuri uzuale. Acum, când ne-am mai apropiat cu valorile nominale de veniturile din țările dezvoltate (vezi recenta majorare a salariului minim brut la 1.050 lei și indexarea la 1.200 lei prevăzută pentru anul viitor) pare că avem salarii de valori normale dar prețurile sunt cam mari.

Această evoluție subtilă în plan psihologic a ajutat la procesul de deflație și a fost, posibil, unul dintre argumentele pentru tăierea a patru zerouri în loc de trei. Ce a reușit mai puțin este reintegrarea în conștiința publică a diviziunii leului, banul, care era utilizat frecvent în anii 70 și a ieșit, practic, din vocabular în ultima perioadă.

Astfel, în mod frecvent se utilizează exprimări de tipul 1 virgulă 9 lei în loc de 1 leu și 90 de bani iar moneda de 1 bani în sine a devenit o raritate, pe considerentul că are o valoare prea redusă și nu merită făcut efortul de a o utiliza în efectuarea plăților. În practică, moneda cea mai mică care a mai rămas în uz este, în marea majoritate a cazurilor, cea de zece bani.

Nici denumirea monedei naționale, leul, nu a scăpat de inovații, multe persoane utilizând termenul de ”roni” în loc de lei. Absurditatea este evidentă, dacă de gândim că, pe același tip de raționament, polonezii ar putea să folosească termenul de ”pâlni” în loc de zloți, eventual ungurii ”hufi” în loc de forinți.

În fine, dar nu în ultimul rând, se poate observa cum denominarea a produs și o ”dedublare monetară”. La un deceniu de la denominare, unii ( care au utilizat frecvent, pe vremuri bancnota de 25 de lei ) încasează declarativ venituri în sute de lei dar efectuează plăți de ”milioane” de lei la curent electric, întreținere sau medicamente.

Din perspectiva evoluțiilor în timp ale nivelului de trai, a cupiurilor utilizate și a intenției de trecere la euro, ar fi cazul să se introducă bancnota de 20 de lei (preferabil cu o figură feminină – regina Maria ar fi o variantă plauzibilă – în cadrul graficii). Ea ar fi similară din punct de vedere al valorii cu cea mai mică bancnotă din Zona Euro, cea de 5 euro și corespunde cu valoarea uzuală a majorității micilor tranzacții, pe modelul hârtiei de 10 lei în 2005.

După cum, ar fi utilă și o monedă de 2 lei, echivalentul celei 50 de eurocenți, îndeosebi pentru aparatele de vending.

Refamiliarizarea cu monedele va fi, de altfel, una din problemele trecerii la euro, România fiind în prezent una dintre puținele țări în care se pot utiliza aproape numai bancnote și în care, fapt bizar pentru un european, se utilizează bancnote pentru a cumpăra un ziar sau o sticlă de apă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.7.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Primul caz confirmat de coronavirus în România

Vladimir Ionescu

UPDATE 23.50: Situația este relativ mai bună, comparativ cu cea din alte state, întrucât se cunoaște Pacientul Zero și, astfel, pot fi identificate rapid persoanele… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: Desemnarea mea, o garanție a continuității orientării strategice de depesedizare a României

Victor Bratu

Premierul desemnat, Florin Cîțu, a anunțat miercuri seara că desemnarea sa pentru formarea unui nou guvern constituie ”o garanție a continuității în guvernarea PNL, dar… Mai mult

Stiri

România, percepții eronate cu privire la cele mai frecvente cauze de deces – studiu Ipsos

Vladimir Ionescu

România este a doua țară în care s-au înregistrat percepțiile cele mai eronate, conform studiului ”Pericolele percepției” realizat de Ipsos și citat de HotNews. Pentru… Mai mult

Mobile sticky

Florin Cîțu este noul premier desemnat

Victor Bratu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că ministrul de Finanțe interimar, Florin Cîțu, este desemnat cu formarea noului guvern. Președintele Iohannis a anunțat că a… Mai mult

Stiri

Nicolae Cinteză (BNR): Facem verificări la 16-17 bănci, par a fi implicate într-o tranzacție destul de ciudată. DIICOT a deschis acțiune penală

Vladimir Ionescu

Direcţia Supraveghere din Banca Naţională a României ”face verificări la 16 – 17 bănci implicate într-o tranzacţie destul de ciudată”, a afirmat miercuri Nicolae Cinteză… Mai mult

Mobile sticky

CE va recomanda deschiderea procedurii de deficit excesiv împotriva României săptămâna viitoare

Alexandra Pele

Comisia Europeană va recomanda deschiderea procedurii de deficit excesiv împotriva României săptămâna viitoare, a declarat miercuri Valdis Dombrovskis (foto), vicepreședintele executiv al CE, potrivit Euractiv.… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise la conferința „Instrumente financiare pentru IMM-uri, agricultură și dezvoltare rurală”

Ioana Morovan

CursDeGuvernare.ro, UniCredit Bank și UniCredit Leasing în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România (RCE) organizează pe 10 martie conferința „Instrumente financiare pentru IMM-uri, agricultură… Mai mult