fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Institutul de la Măgurele nu mai are Consiliu Științific – 95 de cercetători cer demiterea directorului general, Ministerul pregătește clarificarea legislației

Aproape 100 de cercetători de la celebrul Institut Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei solicită într-o scrisoare deschisă înlocuirea din… Mai mult

24.06.2020

Analiză

Prețurile energiei – România, fruntașă la scumpirea curentului electric și la ieftinirea gazelor naturale

România s-a situat în a doua jumătate a anului 2019 pe locul patru între statele membre UE la creșterea prețului curentului electric livrat consumatorilor casnici,… Mai mult

24.06.2020

Chestiunea

Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. România – între marii beneficiari

Institutul pentru Studii Economice din Viena propune un plan de investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro, care s-ar putea realiza în următorii… Mai mult

23.06.2020

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

Ce s-a mai întâmplat cu leul în cei 10 ani de la denominare

de Marin Pana 6.7.2015

un milion leiAcum zece ani, la 1 iulie 2005, moneda naţională a României a fost denominată. 10.000 de lei ”vechi” au devenit 1 leu nou astfel încât au fost tăiate patru zerouri la prețuri și salarii. Milionul de lei vechi a devenit suta de lei noi ( RON – abrevierea de la ROmanian New ) și ne-am aliniat cu valorile nominale ale mărfurilor și serviciilor la practica europeană.

Reamintim că salariul mediu era de atunci de 730 lei net față de 1.857 lei în aprilie 2015 (cea mai recentă valoare), adică între timp a crescut cam de două ori și jumătate. În schimb, prețurile au avansat în acest interval cu ceva mai puțin de 60%, în condițiile în care inflația pe o lună de atunci era de aproximativ 1%, similară cu inflația pe un an de acum.

Interesant de reținut, cursul euro a avansat în același interval de zece ani iulie 2005 – iulie 2015 numai cu circa 25%, de la 3,60 lei pe data de 4 iulie 2005 la 4,47 lei/euro pe 1 iulie 2015. Relația 150% creștere de salarii – 60% creștere de prețuri – 25% creștere de curs de schimb a fost esențială pentru îmbunătățirea nivelului de trai.

Acest nivel de trai a urcat de la 35% din media UE atunci, când nivelul PIB-ului era de 80 miliarde euro, până la 55% din media UE (valoare pentru anul 2014, când PIB-ul preliminat a urcat la 150 miliarde euro).Practic, am început să utilizăm valori ale prețurilor similare cu cele din Occident, în condițiile în care aceste prețuri erau în realitate cam 47% față de cele din cele vest.

Din perspectivă strict numerică, părea atunci că avem venituri mai mici la prețuri uzuale. Acum, când ne-am mai apropiat cu valorile nominale de veniturile din țările dezvoltate (vezi recenta majorare a salariului minim brut la 1.050 lei și indexarea la 1.200 lei prevăzută pentru anul viitor) pare că avem salarii de valori normale dar prețurile sunt cam mari.

Această evoluție subtilă în plan psihologic a ajutat la procesul de deflație și a fost, posibil, unul dintre argumentele pentru tăierea a patru zerouri în loc de trei. Ce a reușit mai puțin este reintegrarea în conștiința publică a diviziunii leului, banul, care era utilizat frecvent în anii 70 și a ieșit, practic, din vocabular în ultima perioadă.

Astfel, în mod frecvent se utilizează exprimări de tipul 1 virgulă 9 lei în loc de 1 leu și 90 de bani iar moneda de 1 bani în sine a devenit o raritate, pe considerentul că are o valoare prea redusă și nu merită făcut efortul de a o utiliza în efectuarea plăților. În practică, moneda cea mai mică care a mai rămas în uz este, în marea majoritate a cazurilor, cea de zece bani.

Nici denumirea monedei naționale, leul, nu a scăpat de inovații, multe persoane utilizând termenul de ”roni” în loc de lei. Absurditatea este evidentă, dacă de gândim că, pe același tip de raționament, polonezii ar putea să folosească termenul de ”pâlni” în loc de zloți, eventual ungurii ”hufi” în loc de forinți.

În fine, dar nu în ultimul rând, se poate observa cum denominarea a produs și o ”dedublare monetară”. La un deceniu de la denominare, unii ( care au utilizat frecvent, pe vremuri bancnota de 25 de lei ) încasează declarativ venituri în sute de lei dar efectuează plăți de ”milioane” de lei la curent electric, întreținere sau medicamente.

Din perspectiva evoluțiilor în timp ale nivelului de trai, a cupiurilor utilizate și a intenției de trecere la euro, ar fi cazul să se introducă bancnota de 20 de lei (preferabil cu o figură feminină – regina Maria ar fi o variantă plauzibilă – în cadrul graficii). Ea ar fi similară din punct de vedere al valorii cu cea mai mică bancnotă din Zona Euro, cea de 5 euro și corespunde cu valoarea uzuală a majorității micilor tranzacții, pe modelul hârtiei de 10 lei în 2005.

După cum, ar fi utilă și o monedă de 2 lei, echivalentul celei 50 de eurocenți, îndeosebi pentru aparatele de vending.

Refamiliarizarea cu monedele va fi, de altfel, una din problemele trecerii la euro, România fiind în prezent una dintre puținele țări în care se pot utiliza aproape numai bancnote și în care, fapt bizar pentru un european, se utilizează bancnote pentru a cumpăra un ziar sau o sticlă de apă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.7.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

ONRC: Numărul de firme dizolvate a scăzut cu peste 31%, în primele cinci luni din 2020

Adrian N Ionescu

Numărul de firme dizolvate a scăzut cu 31,66% în primele cinci luni din 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, la 9.675, faţă de… Mai mult

Stiri

Remdesivir, primul medicament împotriva Covid-19 autorizat de UE. SUA a cumpărat 90% din producția următoarelor 3 luni

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a autorizat vineri “punerea pe piaţă condiţionată” a antiviralului Remdesivir la nivelul Uniunii Europene, utilizat în tratamentul pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus. Compania… Mai mult

Stiri

Alpha Bank România lansează aplicația care transformă telefonul mobil în POS

Vladimir Ionescu

Alpha Bank este prima bancă din România care va lansa o aplicație ce transformă telefonul mobil în POS. Soluția este compatibilă cu dispozitivele mobile Android… Mai mult

Stiri

Resursele României, exploatate fără plata taxelor și redevențelor – dezastru la ANRM constatat de Corpul de control al premierului

Razvan Diaconu

Guvernul a anunțat vineri că a transmis Parchetului raportul de control pe care Corpul de Control al premierului l-a finalizat recent la Agenția Națională pentru… Mai mult

Stiri

Majoritatea companiilor germane din România văd o scădere de până la 50% a afacerilor – sondaj AHK

Adrian N Ionescu

Mai mult de jumătate din companiile germane din România se aşteaptă la scăderi ale cifrei de afaceri între 10 şi 50%, în 2020, iar un… Mai mult

Europa

Eurostat: Marja de profit a companiilor din zona euro, cea mai pronunțată scădere din ultimii 20 de ani în primul trimestru

Vladimir Ionescu

Marjele de profit ale companiilor din zona euro au scăzut la 37,9% în primul trimestru din 2020, față de 39,6% în T4 din 2019, odată… Mai mult

Stiri

Riscul de nerambursare a creditelor a devenit sever – Sondaj BNR

Adrian N Ionescu

Băncile consideră că riscul nerambursării creditelor companiilor și ale persoanelor fizice a crescut în primul trimestru direct la nivelul maxim, „sever”, de la nivelul „moderat… Mai mult