Comisia Europeană a primit miercuri undă verde legală pentru a reduce fondurile alocate statelor în care identifică probleme legate de respectarea principiului statului de drept, dar lucrurile sunt departe de a fi clarificate.
Curtea de Justiție a UE a respins miercuri contestația juridică a Poloniei și Ungariei, deschizând calea Comisiei de a și exercita o nouă autoritate, care să lege finanțarea UE de respectarea normelor democratice.
În ciuda verdictului mult așteptat, Comisia însăși a emis o declarație vagă cu privire la intențiile sale de viitor. Asta în ciuda faptului că membrii Parlamentului European au susținut o conferință de presă în care au cerut Comisiei să acționeze imediat.
Despre noul instrument al Comisiei
De ani de zile, unele guverne din vestul UE și membri ai Parlamentului European au susținut că blocul are nevoie de un instrument mai puternic în relația cu guvernele care nu respectă normele democratice. Concluzia a fost că UE trebuie să dețină capacitatea de a constrânge financiar aceste țări.
La sfârșitul anului 2020, liderii europeni au aprobat mecanismul care permite Bruxelles-ului să reducă fondurile UE pentru statele unde constată o degradare a statul de drept.
Ungaria și Polonia – cele două țări care s-au ciocnit cel mai adesea cu Bruxelles-ul pe variate chestiuni – au contestat legalitatea mecanismului, în speranța că va fi anulat de Curtea de Justiție UE. Cele două state au susținut că măsura încalcă tratatele UE.
Comisia a fost de acord să aștepte decizia instanței înainte de a lua măsuri. Hotărârea de miercuri marchează un moment de referință pentru baza legală a UE, conferind Comisiei puterea să penalizeze statele membre.
Ce prevede regulamentul de aplicare: se referă la protecția Bugetelor UE
Pentru a face ca noua autoritate a UE să fie sigură din punct de vedere juridic și acceptabilă din punct de vedere politic, oficialii Comisiei au elaborat un regulament de aplicare relativ îngust.
Acest regulament prevede că penalitățile se aplică doar încălcărilor statului de drept care amenință banii contribuabililor europeni.
Textul oficial vorbește de încălcări ”care afectează sau ar putea risca să afecteze bugetul UE într-un mod suficient de direct”.
Tehnic, asta înseamnă că puterea ar trebui folosită mai degrabă pentru combaterea fraudei financiare rămase nepedepsite în state membre decât, să zicem, pentru susținerea drepturilor LGTBQ+ sau libertății presei.
Regulamentul mai permite acțiuni punitive în cazul apariției unor probleme care „pot indica o încălcare a statului de drept” prin ”erodarea independenței judiciare” sau ”neprevenirea deciziilor ilegale” adoptate de autorități publice.
Mecanismul de decizie
Este de competența Comisiei Europene să declanșeze inițial mecanismul. Asta înseamnă că este sarcina președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen.
După decizia CJUE, Ursula von der Leyen a afirmat: Comisia va „analiza cu atenție” hotărârea instanței ”înainte de a produce, în următoarele săptămâni, orientări care să ofere mai multă claritate cu privire la modul în care mecanismul va fi pus în practică”.
Dar, a promis președintele Comisiei, „acolo unde sunt îndeplinite condițiile Regulamentului, vom acționa cu hotărâre”.
Dacă Comisia dorește să acționeze, mai întâi trebuie să notifice țara, declanșând astfel un schimb de corespondență oficială. Problema se mută apoi la Consiliul UE, unde oficialii din fiecare țară votează cu privire la reducerea finanțării.
Procedura nu poate fi blocată de un singur stat membru. Măsura poate fi adoptată cu o așa-numită majoritate calificată – cu voturile a cel puțin 55% din țările UE, reprezentând cel puțin 65% din populația blocului.
Acuzațiile la adresa Poloniei și Ungariei
Ungaria și Polonia sunt cei mai probabili candidați să fie supuși primii rigorilor acestui mecanism.
Varșovia este acuzată că subminează independența judiciară, în timp ce Budapesta se confruntă cu acuzații de fraudă sistemică și corupție.
Deși cu acuzații de acest tip se confruntă multe state membre, inclusiv din blocul vestic, este puțin probabil ca, pe termen scurt, alt stat membru să intre în colimatorul Comisiei.
Ungaria și Polonia au primit deja scrisori informale prin care li se solicitau informații care ar sta la baza construirii de cazuri împotriva lor.
Întrebări deschise: câți bani și când
Cât bani ar putea pierde o țară, rămâne o întrebare deschisă. Regulamentul notează doar că o acțiune trebuie să fie „proporțională”, în funcție de cât de grav sunt amenințate finanțele europene.
În legătură cu momentul acțiunii: Comisia Europeană este așteptată să finalizeze orientările pentru utilizarea mecanismului în luna martie. Apoi, Comisia va pregăti, separat, cazurile împotriva Ungariei și a Poloniei.
Este neclar dacă Comisia va aștepta sau nu deznodământul alegerilor din Ungaria (care se organizează pe 3 aprilie) pentru a acționa oficial.
Deloc de neglijat: amenințarea rusă și preocupările de securitate din Europa ar putea influența o eventuală dezbatere în UE legată de situația statului de drept în foste state comuniste.
Comisia blochează deja fonduri europene alocate Poloniei și Ungariei
Bruxelles-ul a înghețat deja, cu același argument al încălcării statului de drept, fondurile alocate Ungariei și Poloniei prin programul de recuperare economică după pandemie.
Hotărârea de miercuri a CJUE ar permite UE să țintească și mai mulți bani – e vorba de alocările naționale din bugetul multianual 2021-2027.
Ungaria și Polonia se află, de asemenea, în mijlocul așa-numitelor proceduri prevăzute la articolul 7, așa-numita „opțiune nucleară” împotriva statelor care încălcă valorile fundamentale ale blocului.
Deși procesul ar putea elimina dreptul de vot al respectivelor state, o astfel de decizie se ia în baza acordului unanim, o opțiune foarte puțin probabil. Din acest considerent, procesul rămâne blocat de 2 ani de zile.
Parlamentul European, în conflict cu Comisia
Majoritatea din Parlamentul European și-ar fi dorit ca noua autoritate a UE să poată fi utilizată imediat, la începutul anului 2021.
Dar, în urma unei solicitări din partea țărilor europene – care nu doreau să dea ocazia Budapestei și Varșoviei să blocheze prin veto bugetul multianual – Comisia Europeană a fost de acord să aștepte până la decizia CJUE înainte de a-și folosi noile puteri.
Parlamentul European, nemulțumit de întârziere, a dat în judecată Comisia. Acum, deputații fac presiuni asupra Comisiei să acționeze cât mai curând posibil împotriva Poloniei și Ungariei.
Urmărește-ne pe Google News
