România, la intrarea în pandemie – martie 2020:
economia ar fi urmat să înregistreze un avans al PIB-ului de 4,1%, în condițiile în care toate ramurile economiei ar fi trebuit să fie pe plus.
Serviciile ar fi trebuit să bifeze o creștere de 4,2% anul trecut, iar investițiile un salt de aproape șapte procente.
Afacerile exportatorilor erau așteptate să fie cu 4,5% mai mari, iar numărul de salariați din economie cu 1,7% mai mare. Așa arătau, la jumătatea lunii februarie, prognozele pentru 2020.
Un an și o criză sanitară mai târziu, economia României a înregistrat o contracție de 3,9% – chiar și așa un rezultat peste așteptările multor specialiști care estimau declinul PIB de anul trecut de cel puțin 5%.
Exporturile României au însumat în 2020 circa 62 de miliarde de euro, cu aproape zece la sută mai puțin față de anul anterior, potrivit datelor INS. Importurile, de circa 80,5 miliarde de euro, au scăzut la rândul lor, cu circa 6,6% față de 2019. În ciuda pandemiei, care a generat o scădere a cererii, balanța comercială a României s-a deteriorat în 2020, deficitul înregistrând o creștere de peste un miliard de euro față de anul anterior.
Producția industrială, cel mai important ”termometru” al industriei, ramura cu cea mai mare contribuție la valoarea adăugată brută produsă de economia României, a scăzut semnificativ anul trecut.
Datele INS indică o scădere a producției industriale din România de 9,2% în 2020. Anul trecut, cifra de afaceri din industrie pe total (piața internă și piața externă) a scăzut cu 7% în termeni nominali. Singura creștere s-a consemnat la bunuri de folosință îndelungată (+4,4%). În rest, la bunuri intermediare (-2,8%), bunuri de uz curent (-3,2%), bunuri de capital (-8,1%) și, mai ales, în industria energetică (-33,3%) au avut loc scăderi.
Deși comenzile noi au scăzut cu 4,5% în termeni nominali pe ansamblu anului trecut, în luna decembrie ele reveniseră la +7,7%.
Un raport realizat de Banca Națională a României (BNR) arată că din 85 de sectoare din economie analizate, pentru 51 de sectoare dinamica a fost negativă, în timp ce pentru 34 de domenii, dinamica a fost una pozitivă în prima jumătate a anului trecut.
Companii noi și falimente
Numărul de companii nou create a scăzut cu 18% anul trecut față de 2019. Pe de altă parte, au ”înghețat” și insolvențele. Sub 5.600 de companii au intrat în insolvență anul trecut, cu 13% mai puțin decât în 2019, potrivit datelor Registrului Comerțului.
Spre comparație, în anii 2012-2013, numărul firmelor care intrau în insolvenţă sărea de 25.000.
În ceea ce privește activitatea investitorilor străini, aceștia au înființat anul trecut în jur de 4.080 de companii noi, în scădere cu peste un sfert față de anul anterior. Valoarea capitalului social subscris a fost de sub un miliard de euro, de aproape trei ori mai mare decât nivelul din 2019.
Pe de altă parte, valoarea investițiilor străine directe atrase de România în 2020 a scăzut cu peste 60% din cauza pandemiei, la 1,9 miliarde de lei, potrivit datelor BNR.
În 2019, acestea au fost de 4,8 miliarde de lei.
Salarii vs. productivitate
Salariul mediu net din economie a înregistrat o creștere de 6,1 în decembrie 2020, ajungând la 3.620 de lei.
Totuși, majorarea câștigurilor salariale rămâne în contrast cu scăderea productivității muncii în industrie. Această tendință a început să se manifeste înainte de pandemie. În 2019, productivitatea muncii a scăzut cu 1,3%, iar în primele 11 luni ale anului trecut indicatorul a continuat să se deterioreze, înregistrând o scădere de 6%.
Salariile au înregistrat creșteri puternice în sectoare precum sănătate și asistență socială, telecomunicații și cercetare-dezvoltare. La polul opus, angajații din HoReCa au avut în decembrie 2020 venituri cu 12,6% mai mici decât în ultima lună din 2019.
