Ministerul de Finanțe a solicitat Comisiei Europene ca revenirea în ținta de deficit de 3% din PIB să se producă într-o perioadă de 7 ani, iar premierul Marcel Ciolacu a anunțat marți că România va parafa un acord în acest sens cu următoarea Comisie Europeană.
Ca să se întâmple asta, Finanțele trebuie să transmită la Bruxelles, în această toamnă, o serie de statistici și analize, afirmă surse apropiate negocierilor.
România se află în procedura de deficit excesiv încă de dinaintea pandemiei și crizelor declanșate de invazia Rusiei în Ucraina.
Lista Comisiei de cerințe
Comisia Europeană, care urmează să supervizeze un plan bugetar personalizat pentru România – și pentru celelalte state împotriva cărora s-a luat decizia declanșării procedurilor de deficit excesiv – a transmis României că pentru a permite revenirea în ținta de deficit în perioada maximă permisă de noile reguli fiscale trebuie să primească o serie date:
- O analiză în detaliu a cheltuielilor publice la nivelul instituțiilor și companiilor cu capital de stat.
- Un plan de îmbunătățire a gradului de colectare a veniturilor, cu accent pe reducerea gap-ului de TVA.
- Un plan al măsurilor de digitalizare și de combatere a evaziunii pe perioada ajustării deficitului.
- O analiză a veniturilor rezultate din exploatarea resurselor naturale și din valorificarea activelor statului.
Comisia are indicii că ”reformele” operate de guvern care au vizat structurile bugetare și gap-ul de TVA nu au eficiența așteptată.
Pentru Bruxelles, marea problemă nu o constituie veniturile României – cu excepția notabilă a fraudei la TVA, ci modul în care statul cheltuie aceste venituri, de aici insistența cu care se cere României să opereze reforme structurale.
România pledează la Bruxelles pentru acordarea perioadei maxime de timp în care să se revină la deficit de 3% cu argumentul nivelului ridicat de investiții publice de anul acesta și următorii doi ani – perioadă critică pentru implementarea proiectelor PNRR- și investiții de Apărare.
Noile reguli fiscale
Noile reguli fiscale ale UE, care au intrat în vigoare în aprilie anul acesta, mențin pragurile inițiale ale deficitului și ale datoriei de 3% și, respectiv, 60% din PIB-ul anual, care au fost consacrate în Pactul de Stabilitate și Creștere (PSC) al blocului în anii 1990. Cu toate acestea, se relaxează cerința PSC de a reduce excesul de datorie națională față de PIB cu 1/20 în fiecare an.
Statele membre care încalcă aceste două limite trebuie să urmeze planuri bugetare personalizate recomandate de Comisia Europeană, care detaliază modul în care pot aborda conformitatea fiscală în termen de patru ani sau, dacă nivelul datoriei externe este moderat și se fac reforme specifice, șapte ani.
Comisia Europeană a anunțat luna trecută că va deschide așa-numitele „proceduri de deficit excesiv” (PDE) împotriva Belgiei, Franței, Italiei, Ungariei, Maltei, Poloniei și Slovaciei, ale căror deficite au depășit 3% din PIB anual în 2023.
Comisia a mai constatat că România, care se estimează că va avea cel mai mare deficit al blocului în acest an și singura țară din UE care face obiectul unei Proceduri de deficit Excesiv în curs, „nu a luat măsuri eficiente” pentru a-și îmbunătăți poziția fiscală generală.
***
