fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Diminuarea PIB pe S1, ajustată de la -4,7 la -4,5%. Scăderea producției industriale, principalul factor

INS a anunțat un rezultat de -4,5% al PIB pe S1 2020, deși a recalculat în jos rezultatul pe T2 cu circa 1,1 miliarde lei.… Mai mult

11.10.2020

La obiect

Paradox românesc pe piața asigurărilor de catastrofă: O comparație cu celelalte state UE la eficiența obligativității

România este printre puținele țări din Europa în care asigurarea locuințelor este obligatorie. Cu toate astea, doar una din cinci locuințe deține o asigurare împotriva… Mai mult

11.10.2020

Evenimentul

Acord semnat la Washington: un consorțiu de firme din SUA, România, Canada, Franța va dezvolta proiectul nuclear Cernavodă

Secretarul pentru Energie din SUA, Dan Brouillette, și ministrul român al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, au parafat vineri un proiect de… Mai mult

09.10.2020

La obiect

Salariile în plină pandemie: August 2020 – câștigul net, diminuat cu aproape trei procente față de iulie

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna august 2020 a fost de 5.337 lei, cu 131 de lei sau 2,4% mai… Mai mult

09.10.2020

Ce face din România campioana europeană la scumpiri. Distorsiuni pe indicele de inflație

de Marin Pana 17.7.2013

În pofida stabilității marii majorități a prețurilor, România se situează la mijlocul lui 2013 în fruntea clasamentului țărilor europene după inflația anuală, cu 4,5%. Mult peste dezideratul teoretic de 2%, unde se încadrează două treimi din țările UE și la mare distanță de mediile europene de referință ( 1,7% pe total UE, 1,6% în Zona Euro și 1,5% necesar pentru încadrarea în criteriile de la Maastricht).

De fapt, doar patru state membre UE se situează semnificativ peste nivelul de 2% inflație anuală, deoarece Spania, Croația, Austria și Slovenia sunt la 2,2% iar Finlanda la 2,3%. În urma noastră regăsim Estonia (+4,1%), nouă membră a Zonei Euro, care se confruntă cu tendința de aliniere a prețurilor la cele occidentale, Olanda (+3,2%) și Marea Britanie (+2,7%).

Pe fondul unui declin masiv al cererii, Grecia este singurul stat UE care a intrat în teritoriul negativ, cu -0,3%. Letonia, aflată pe ultima sută de metri înainte de aderarea la euro ( prevăzută pentru 1 ianuarie 2014), și colega noastră cea mai asemănătoare ca potențial, mărime și structură, Polonia, se situează la niveluri foarte scăzute ale creșterii anuale a prețurilor, cu +0,2%.

În acest context, merită analizat ce anume diferențiază țara noastră de tendințele manifestate în UE. Iar explicația este sugerată de analiza pe care o face Eurostat-ul o face doar pentru Zona Euro și, pote de aceea nu o facem noi în privința categoriilor de produse și servicii cu impact major asupra indicelui de inflație.

Ce vrea să spună acest tabel este că legumele, fructele și electricitatea au contribuit cel mai mult la creșterea prețurilor în Zona Euro și că influența a ceva mai mult de cinci procente din coșul de consum european a fost de aproape o cincime din inflația totală, adică efectul scumpirilor ”obișnuite” a fost amplificat localizat de circa patru ori. Atenție, însă, nu am văzut majorări de prețuri cu două cifre.

Hai să repetăm procedura pentru România, folosind ponderile din coșul de consum armonizat la nivel european, pentru comparabilitate. Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos, în care se vede că suntem foarte europeni și ”mai catolici decât Papa” în materie de inflație. Și la noi grupele menționate de Eurostat au influențat puternic indicele de inflație.

Ceva mai mult de opt procente din coșul românesc de consum au generat aproape o treime din inflația anuală. Coincidență europenizantă, amplificarea localizată este tot de patru ori, dar ceea ce ne scoate în afara uzanțelor UE este amplitudinea trecută bine de nivelul cu două cifre la fructe și electricitate. Evoluție fulminantă de la un an la altul, greu de admis și de explicat unui cetățean european.

UE ar fi avut fără scumpirile pe cele trei categorii menționate o inflație nu de 1,6% ci de 1,3%, ceea ce este acceptabil. Dar la noi modificarea ar fi fost de la 4,5% la 3%, ceea ce este cu totul altceva și reclamă măsuri urgente. Asta dacă nu vrem să compromitem întregul proces de dezinflație doar pentru câteva produse ieșite din normalitate.

Concret, de la începutul acestui an, avem creșteri de prețuri de 0,8% la îmbrăcăminte și încălțăminte, 0,9% la produse de uz casnic și mobilier și 1,1% la carne și produse din carne. Plus ieftiniri de 0,5% la combustibili și de 0,3% la telefonie. Nu pun probleme nici medicamentele (+0,3%), nici pâinea (+0,4%), nici laptele (+0,6%).

Dar vin câteva produse cu rezultate devastatoare, precum cartofi ( +25,2%), fructele proaspete (+21,5%), la care se adugăm factura la electricitate ( +10,3%), tutunul (+7,4%) și veșnica scumpire insidioasă de la apă, canal și salubritate (+5,8%), care aruncă IPC –ul în aer și ne trimit în fruntea clasamentului inflației la nivel european. Sau, mai exact la coada Europei, în materie de stăpînire a creșterii prețurilor per total.

Evident, această situație nu poate și nici nu trebuie să continue. Prinul pas ar fi publicarea unei coloane suplimentare cu majorările de prețuri pe ultimele 12 luni la toate produsele și serviciile. Cu sublinierea rezultatelor de două cifre înainte de virgulă și impunerea unor măsuri rapide de temperare a unor asemenea evoluții.

Altmiteri, dacă rămânem la voia sorții ( a se citi a fluctuațiilor pieței și a speculatorilor ), nu prea avem nici o garanție că vom putea îndeplini criteriul de inflație stabilit la Maastricht. Chiar dacă nu ne pasă prea mult când vom schimba valuta din buzunar din lei în euro, totuși ar trebui să o ținem cât mai mult acolo și nu să o dăm repede pe fructe și legume supraevaluate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.7.2013

Un raspuns

  1. Bucur
    18.7.2013, 11:00 am

    Am citit in presa ca factura la Electricitate a scazut ca pret. La Dvs. e invers? Cum asa?

Lăsați un comentariu


Stiri

Moment istoric: liderii marilor religii se vor ruga în comun pentru pace

Iulian Soare

Papa Francisc şi lideri de diferite religii, printre care şi patriarhul ortodox Bartolomeu I, se vor ruga marţi în Piaţa Campidoglio din Roma pentru victimele… Mai mult

Stiri

Michael Horodniceanu, care a revoluționat traficul din New York, îl va consilia pro bono pe Nicușor Dan

Vladimir Ionescu

Nicușor Dan a obținut sprijinul profesorului american de origine română Michael Horodniceanu, care a condus timp de mai mulți ani tot ce a ținut de… Mai mult

Stiri

Șeful Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice, din Poliția Română, pus sub control judiciar

Vladimir Ionescu

Marius Eduard Moise, comisar şef în cadrul IGPR – Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice, a fost pus luni sub control judiciar, de către procurorii… Mai mult

Stiri

Eurostat: România, cea mai mare creștere la nivelul UE, în august, a lucrărilor de construcții

Raluca Florescu

România a înregistrat în august o creștere anuală de 12,4% a lucrărilor de construcții, cea mai mare la nivelul statelor membre, după cum reiese din… Mai mult

Stiri

Oficial: Capitala întră în scenariul roșu pentru 14 zile – școlile, restaurantele și teatrele se închid, purtarea măștii devine obligatorie și pe stradă

Vladimir Ionescu

Masca devine obligatorie în toate spațiile publice din Capitală, iar cursurile se mută în online, începând de marți, ora 00.00, conform măsurilor anunțate luni de… Mai mult

Stiri

Directorul medical Spitalului Colentina a demisionat. Unitatea este acum în totalitate destinată pacienților Covid

Vladimir Ionescu

Sabina Zurac (foto) a demisionat din poziția de director medical al Spitalului Colentina, vineri, înainte de anunțul autorităților potrivit căruia unitatea va trata exclusiv pacienți… Mai mult

Stiri

RePatriot App – aplicația care conectează românii de pretutindeni cu oportunitățile de acasă

Vladimir Ionescu

RePatriot anunță luni lansarea unei aplicații care apropie românii de pretutindeni – RePatriot App, cu ajutorul căreia ”poți fi mereu conectat cu oportunitățile pe care… Mai mult