fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Producția industrială – în revenire, dar la -28% față de aceeași lună a anului precedent

Potrivit datelor publicate de INS, producția industrială și-a mai revenit în luna mai față de luna precedentă (+22,2% în serie brută dar numai +15,1% ajustat… Mai mult

14.07.2020

Chestiunea

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub 4%. Totuși, s-ar impune o schimbare curajoasă de viziune economică

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut cu aproape un punct procentual în doar două luni, potrivit datelor publicate de Eurostat. După ce… Mai mult

13.07.2020

Chestiunea

Trista poveste a diplomației economice românești: doar o treime din posturi ocupate, dublă comandă, rupere de economie, sinecuriști

În timp ce statele din jur creionează politici de promovare a exporturilor și de atragere de investiții străine și își extind rețeaua de promovare externă,… Mai mult

12.07.2020

La obiect

Mai 2020 – exporturile, la 60% din cele de anul trecut, acoperirea importurilor se duce spre nivelul din 2009

Exporturile au scăzut în luna mai 2020 cu circa 40% față de aceeași lună a anului trecut iar importurile s-au diminuat cu 35%, potrivit datelor… Mai mult

12.07.2020

Ce efect au avut în economie investițiile publice: statul și companiile joacă în filme diferite

de Adrian N Ionescu , 18.2.2020

Marile variaţii ale ritmului anual de evoluţie a investiţiilor publice, adeseori între negativ şi pozitiv, denotă incoerenţa unor măsuri guvernamentale care cu greu pot fi puse pe seama vreunei strategii naţionale.

Astfel că, absenţa coerenţei investiţiilor publice (cheltuielile de capital din bugetul consolidat al statului) se reflectă şi în alternanţa variaţiilor negative cu cele pozitive, înregistrate de formarea brută de capital fix (FBCF), indicatorul esenţial al investiţiilor din economie.

Variaţiile contradictorii ale investiţiilor statului cu cele din economie

Chiar având în vedere inerţia reflectării investiţiilor publice în formarea brută de capital fix (FBCF) din economie, corelarea slabă a efectului celor dintâi cu ritmul celei din urmă arată  faptul că economia s-a dezvoltat mai degrabă atât cât i-au permis resursele proprii de investiţii, ori investiţiile străine şi nu ca rezultat al politicilor statului.

Astfel, creşterea cheltuielilor de capital ale statului cu 19% până la 23 de miliarde de lei în anul 2011 (cel dintâi susceptibil de revenire după criză) nu a dus la creşterea FBCF în anii următori, ci chiar la scăderea cu 3% în 2013, până la 157,4 miliarde de lei.

Nici nu avea cum: cheltuielile de capital ale statului se prăbuşiseră cu 14% în 2012. Aveau să urmeze alţi trei ani de scăderi.

De asemeni, revenirea pe creştere a cheltuielilor de capital ale statului în 2016 (+18% până la 12,4 miliarde de lei), după patru ani de scădere, ar putea fi considerată una dintre cauzele creşterii cu 10% a FBCF, până la 192,2 miliarde de lei în 2017. Da, dacă formarea de capital fix din economie nu ar fi scăzut în anul următor.

Ritmul de creştere al FBCF s-a redus la +4% în 2018, până la 199,7 miliarde de lei, deşi cheltuielile de capital au crescut cu 57%, cu un an în urmă, până la mai mult de 23,8 miliarde de lei.

Contribuţii negative la formarea PIB 

Aceeași alternanță între pozitiv și negativ o arată și evoluția contribuției formării brute de capital fix (FBCF) la produsul intern brut (PIB).

Contribuția la PIB a investițiilor a fost:

  • negativă în 2013 (anul consacrării ieșirii din criza din 2009),
  • aproape nulă în 2016,
  • negativă din nou în 2018 (al doilea an al unui program parțial nerespectat cu care fuseseră câștigate alegerile) și, în sfârșit,
  • abia în T3 / 2019, consistent pozitivă, păstrând caracteristica nevoii de acumulare în timp a resurselor proprii ale economiei, dar mai ales cea de stimularea construcţiilor rezidenţiale.

Majorarea ponderii investițiilor în structura creșterii economice „s-a datorat în principal redresării sectorului imobiliar rezidențial, în timp ce în planul achizițiilor de echipamente și în cel al investițiilor în infrastructură avansul a fost relativ modest”, spune Raportul BNR privind stabilitatea financiară.

(Mult) în urma ţărilor din regiune

Mai mult, cheltuielile cu investițiile din sectorul public rămân sub media ultimilor 10 ani.

Şi reducerea investiţiilor „va duce la menținerea unui nivel suboptimal al infrastructurii și serviciilor publice, diminuând atractivitatea României la nivel internațional pentru atragerea de investiții noi cu valoarea adăugată ridicată, mai ales având în vedere ratele de investiții superioare ale celorlalte țări din regiune”, mai spune BNR.

Altfel spus, modul de a face investiţii publice al guvernelor României din ultimii 13 ani nu a susţinut consecvent dezvoltarea economiei, ceea ce a dus la rămânerea în urmă faţă de ţările cu care concurăm direct.

Una dintre explicaţii este felul în care s-au cheltuit miliarde de lei anual prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL). Aparent, proiectele sunt de stringentă utilitate, drumuri, utilităţi, şcoli şi grădiniţe, dar efectul de multiplicare în economie nu a fost pe măsură.

Stimularea construcţiilor, dar nu şi a tehnologizării industriei

O altă explicaţie este faptul că investițiile publice au stimulat mai puțin echiparea cu utilaje și tehnologizarea economiei și mult construcțiile și „reparațiile capitale”, care constituie factorul primordial în evoluția FBCF.

Curba FBCF o urmărește fidel pe cea a investițiilor în construcții, în vreme ce aceasta a fost divergentă în multe trimestre cu evoluția investițiilor în utilaje.

Inconsecvența politicilor de investiții publice este remarcată și de Raportul Băncii Naționale din decembrie 2019 privind stabilitatea financiară, care remarcă:„Structura creșterii (economice) s-a ameliorat prin majorarea aportului investițiilor, deși volatilitatea istorică a acestora continuă să fie o sursă de preocupări”.

În 2018, „comparativ cu evoluția din ultimii 5 ani, execuţia cheltuielilor de investiții (totale, n.n.) ca procent din PIB s-a situat pe penultimul loc (cel mai scăzut nivel fiind înregistrat în anul 2017, an de minim investițional al perioadei 2009-2018), sub media anilor 2013-2017 (de 4,54% din PIB)” spune raportul pe 2018 al Consiliului Fiscal.

O strategie coerentă a investițiilor publice trebuie să aibă în vedere proiecte majore, care:

  • „cer timpi de realizare lungi, au nevoie de resurse importante și programare bugetară multianuală;
  • implică “mobilizare” instituțională și politică, o viziune, mai ales într-o țară cu deficit mare de infrastructură și subfinanțare cronica a educației și sănătății” și reclamă
  • priorități clare, în condițiile în care bugetul public este vulnerabil din cauza unor probleme precum „marea încordare structurală și deficitul de spațiu fiscal”, spunea economistul Daniel Dăianu cu ocazia dezbaterii “Upgrade Romania”, din octombrie 2019.

De altfel, atât BNR cât și Consiliul fiscal, ca și majoritatea economiștilor au acuzat politica guvernamentală de stimulare a consumului, în detrimentul investițiilor publice, mai ales în contextul scăderii investițiilor străine directe.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.2.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

150 milioane euro, fonduri europene, disponibili pentru investiţii în reţele de termoficare din 7 orașe din România

Adrian N Ionescu

Schema de ajutor de stat cu buget de 150 milioane euro în 2020 pentru investiții în proiecte integrate de termoficare centralizată, în rețele de distribuție… Mai mult

Stiri

DNA acuză 5 șefi de la Romsilva Bacău pentru o mită de 1 milion euro

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel Bacău a dispus arestul la domiciliu a cinci şefi de la Romsilva Bacău – Ocolul Silvic Comăneşti. Aceștia sunt acuzați de DNA… Mai mult

Europa

Polonia a amendat Gazprom cu 48 milioane euro

Razvan Diaconu

Autoritatea de concurență din Polonia a amendat Gazprom cu 213 milioane de zloți (48,2 milioane euro). Motivul: gigantul rus din domeniul energiei nu a cooperat… Mai mult

Stiri

Protest în fața Guvernului – Elevii cer autorităților să decidă rapid soluția pentru începerea anului școlar

Vladimir Ionescu

Mai multe asociații județene ale elevilor demonstrează luni în fața Palatului Victoria și cer Guvernului să decidă și să comunice cât mai curând formula în… Mai mult

Stiri

Grupul BRD – profit de 415 mil. lei pe Semestrul 1 din 2020, în scădere cu 47%

Adrian N Ionescu

Grupul BRD (BRD) a obţinut un profit net de 414,6 milioane lei în primul semestru din 2020, faţă de 786,9 milioane lei în perioada similară… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a acceptat fuziunea Alstom cu divizia feroviară a Bombardier

Iulian Soare

Comisia Europeană a aprobat planurile de fuziune a producătorului francez de trenuri Alstom cu divizia feroviară a canadienilor de la Bombardier, impunând o serie de… Mai mult

Stiri

Samsung Electronics închide ultima fabrică de computere din China

Iulian Soare

Gigantul sud-coreean Samsung Electronics a anunţat că va opri activitatea ultimei sale fabrici de computere din China, cel mai recent producător care transferă producţia din… Mai mult