Comerțul, industria și sectorul de informații și comunicații au dat tonul creșterii economice peste așteptări din primul trimestru al acestui an, situată la 4,3% în expresie brută față de aceeași perioadă a anului anterior.
Cele trei ramuri ale economiei menționate mai sus au contribuit în proporții aproape egale și au totalizat peste 70% din avansul înregistrat în primul sfert al lui 2015. Restul de 30%, adică exact creșterea peste prognoze, a avut alte surse.
Restul activităților au venit toate cu contribuții pozitive dar relativ modeste, de 0,1% – 0,2%, la creșterea PIB, singura influență mai semnificativă venind pe partea impozitelor nete pe produs, care au determinat o creștere suplimentară de 0,4% (acestea se adună cu valoarea adăugată brută în economie la calculul PIB).
Jocul prețurilor la stocuri și creșterea peste estimat
De remarcat ponderea relativ mare a impozitelor nete în formarea PIB, cu o valoare (orecum) nematinsă în ultimii ani . Acestea reprezintă diferența dintre impozitele încasate și subvențiile acordate, deci pot crește pe două căi, majorarea taxelor percepute (ca nivel și/sau prin creșterea gradului de colectare) și/sau reducerea plăților în contul subvențiilor acordate.
Metodologia de calcul a PIB este clară și prevede adiționarea impozitelor încasate la valoarea adăugată brută.
Numai că una este să faci creștere de nivel de trai exprimat ca PIB/locuitor din valoare adăugată brută și alta este să o scoți din majorare de impozite și taxe. Acestea au crescut în trimestrul unu 2015 pe seria brută cu 3,5% în volum și cu 12,4% ca indice de preț, la o inflație situată sub un procent.
Pe partea de cerere, cam trei sferturi din creșterea economică a venit din partea creșterii consumului final al gospodăriilor populației și un sfert din majorarea stocurilor. Administrația publică nu a adus nimic în plus nici pe partea de consum individual, nici pe partea de consum colectiv.
Cât privește variația stocurilor, efectul acesteia s-a anulat cu rezultatul schimburilor comerciale externe. Ceea ce sugerează că am produs pe stoc pentru că am achiziționat efectiv ceea ce am importat. De altfel, în absența producției suplimentare care nu și-a găsit desfacerea, am fi avut o creștere economică de 3%, mult mai aproape de cea estimată inițial.
Creșterea economică pe primul trimestru ar fi fost mai mică și dacă stocurile ar fi fost evaluate la un preț similar cu cel utilizat pentru formarea brută de capital fix (care reprezintă cam 90% din formarea brută de capital).
Aceste stocuri au primit un indice de preț echivalent de 158,4% (!), de unde a rezultat o medie de 6,8% și peste un miliard de lei în plus la un PIB trimestrial de 139,2 miliarde lei ( cu observația că o parte din acest spor ar fi fost anulată prin reducerea deflatorului).
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Deci cresterea este pur statistica si nu reala, dar Plagia_Penale, Dottore in shmekerii se poate impauna cu ea. Daca nu ajunge la Beciul Domnesc, rampa de lansare catre celula mentorului sau, Agentul 0049, Nastase, zis si Adi Premeru’ Minune.