fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Institutul de la Măgurele nu mai are Consiliu Științific – 95 de cercetători cer demiterea directorului general, Ministerul pregătește clarificarea legislației

Aproape 100 de cercetători de la celebrul Institut Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei solicită într-o scrisoare deschisă înlocuirea din… Mai mult

24.06.2020

Analiză

Prețurile energiei – România, fruntașă la scumpirea curentului electric și la ieftinirea gazelor naturale

România s-a situat în a doua jumătate a anului 2019 pe locul patru între statele membre UE la creșterea prețului curentului electric livrat consumatorilor casnici,… Mai mult

24.06.2020

Chestiunea

Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. România – între marii beneficiari

Institutul pentru Studii Economice din Viena propune un plan de investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro, care s-ar putea realiza în următorii… Mai mult

23.06.2020

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

CCR – lovitură de teatru: Președintele și CSM – scoși din ecuația demiterii șefului DNA, Klaus Iohannis e obligat să o demită pe Laura Kovesi. Ministrul Justiției poate dispune discreționar asupra Parchetelor

de Razvan Diaconu , 30.5.2018

“Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi”, a decis miercuri CCR, cu un scor de 6 la 3 din voturi.

S-au opus deciziei – potrivit unor surse citate de Agerpres – judecătorii Livia Stanciu, Daniel Morar și Ștefan Minea.

Curtea a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Președinție și Executiv. Conflictul a fost declanșat atunci când Klaus Iohannis a refuzat demiterea procurorului – șef al DNA, “ceea ce a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului justiţiei asupra activităţii procurorilor“, precizează comunicatul Curții Constituționale, care a admis sesizarea lui Tudorel Toader privind un conflict constituțional.

CCR spune că Preşedintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci doar o putere de verificare a regularităţii acesteia, explică judecătorii CCR.

Mai exact, spune comunicatul, refuzul a determinat imposibilitatea ministrului Justiţiei de a-și exercita competenţele constituţionale conferite de art.132 alin.(1) din Constituţie.

Articolul 132alin (1) Art. 132 prevede:

Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Atenție la schimbarea Constituției fără referendum! Ce mai rămâne din checks and balances ”)

CCR spune că acest articol “este un text cu caracter special, care stabileşte o putere de decizie a ministrului justiţiei asupra activităţii desfăşurate de procurori şi indică faptul că în această procedură ministrul are un rol central, aspect care se reflectă şi asupra carierei procurorilor”.

Comunicatul CCR:

Curtea a stabilit că problema de drept asupra căreia poartă obiectul sesizării este aceea de a determina întinderea şi conţinutul sintagmei „sub autoritatea ministrului justiţiei” din cuprinsul art.132 alin.(1) din Constituţie, prin raportare la art.94 lit.c) din Constituţie, aspect care se subsumează unui raport de drept constituţional pur. Astfel, situaţia litigioasă dedusă judecăţii Curţii Constituţionale are natură constituţională, soluţionarea acesteia fiind de competenţa sa exclusivă, şi nu a instanţelor judecătoreşti.

De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, nu ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti interpretarea şi aplicarea la cauze concrete a Constituţiei, pentru că, astfel, ele s-ar substitui Curţii Constituţionale [a se vedea Decizia nr.377/2017].

În aceste condiţii, Curtea a statuat că, în procedura de revocare a procurorului din funcţiile de conducere prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, raporturile dintre ministrul justiţiei şi Preşedintele României sunt raporturi de drept constituţional pur, în sensul că ele formează obiectul de reglementare al Constituţiei, neputând fi reglementate prin norme juridice aparţinând altor ramuri de drept.

Curtea a stabilit că art.94 lit.c) din Constituţie este un text cu caracter general, de principiu, în sensul că Preşedintele României numeşte în funcţii publice, în condiţiile legii [a se vedea Decizia nr.285/2014], aplicându-se, deopotrivă şi în
ipoteza revocării/ eliberării din funcţie.

În schimb, art.132 alin.(1) din Constituţie este un text cu caracter special, care stabileşte o putere de decizie a ministrului justiţiei asupra activităţii desfăşurate de procurori şi indică faptul că în această procedură ministrul are un rol central [a se vedea Decizia nr.45/2018], aspect care se reflectă şi asupra carierei procurorilor.

Curtea a statuat că, în cazul revocării procurorului din funcţiile de conducere, prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, ministrul justiţiei acţionează în cadrul unor limitări stricte impuse de lege, sub forma cazurilor care, în mod obiectiv, justifică revocarea din funcţia de conducere a procurorului.

Preşedintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularităţii acesteia.

Rezultă că prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii.

Astfel, Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei.

Or, în cauza de faţă, Preşedintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe motive de oportunitate, şi nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului justiţiei asupra activităţii procurorilor.

Prin urmare, conduita Preşedintelui României de a nu-şi exercita competenţele potrivit Constituţiei a determinat imposibilitatea ministrului justiţiei să îşi exercite competenţele constituţionale conferite de art.132 alin.(1) din Constituţie, ceea ce a determinat un conflict juridic de natură constituţională.

De asemenea, Curtea, având în vedere jurisprudența sa, a stabilit şi conduita constituţională care trebuie urmată, respectiv emiterea, de către Preşedintele României, a decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Având în vedere cele de mai sus, Curtea, cu majoritate de voturi, a statuat:

1. Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

2. Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Al doilea mandat al Codruței Kovesi, și totodată ultimul, urma să se încheie în mai 2019.

Decizia Curții Constituționale a fost luată cu șase la voturi împotriva a trei, conform Realitatea Tv. Ea va deveni obligatorie imediat după apariția sa în Monitorul Oficial.

De ce e surprinzătoare decizia CCR

  • există hotărâri anterioare ale acestei instituții care susțineau că procedura constituțională îi permite șefului statului să respingă o numire și, similar, o revocare
  • ea implică o subordonare indirectă a procurorilor față de puterea executivă, ceea ce încalcă nu doar Constituția României, ci și principiile europene privind independența acestora
  • înseamnă că întreaga procedură de revocare este inutilă, întrucât contează exclusiv poziția ministrului Justiției, CSM și șeful statului având un rol exclusiv formal.

Conform Constituției, revocare șefilor de parchete se face de către președintele țării, la propunerea minsitrului Justiției și cu avizul (consultativ) al CSM.

Ce spun specialiștii: președintele și CSM sunt scoți din joc, procurorii sunt subordonați ministrului Justiției

Ioan Stanomir (foto), profesor universitar de Drept constituțional, avertizează că CCR schimbă regimul constituțional din România:

“Este clar că se modifică regimul constituțional, prin creșterea rolului pe care un ales politic îl are în posibilitatea de recurtare a personalului din Ministerul Public, la nivelul cel mai înalt.

Eufemistic vorbind, este o politizare a procedurii și o marginalizare a președintelui.  Președinte care beneficiază de o legitmitate incontestabilă, este dat la o parte, făcându-se loc ministrului Justiție, care este o emanație a majorității pralamentare”, a declarat profesorul Ioan Stanomir, pentru cursdeguvernare.ro.

El precizează că hotărârile CCR sunt pentru viitor și anticipează că președintele va primi din nou o cererea de revocare inițiată de Tudorel Toader. 

“Ministrul Justiției devine cel mai puternic om din sistem, iar președintele devine mai puțin decât un primar”, avertizează judecătorul Cristi Danileț (foto), fost membru CSM.

Foarte grav este efectul asupra independenței procurorilor, întrucât “ministrul va avea libertatea să se atingă de orice procuror de la nivelul acesta, fie că e DNA, al DIICOT sau Parchetul General”, a declarat Cristi Danileț, pentru cursdeguvernare.ro.

“Poate să revoce orice procuror. Un lucru pe care am încercat să-l evităm din 2004 încoace. Din 2004, reforma justiției asta și-a propus, ca procurorii să fie independenți. În momentul de față, România se află într-o situație pe care credeam că am depășit-o din 2004”, a spus judecătorul.

Reacția lui Tudorel Toader: “Procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului justiţiei”

“Decizia CCR valorifică principiul constituţional potrivit căruia procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului justiţiei.

Preşedintele României nu are nici o abilitare legală pentru evaluarea competenţelor profesionale sau manageriale ale procurorilor de rang înalt, spre deosebire de ministrul Justiţiei care are astfel de competenţe, stabilite atât la nivel constituţional cât şi la nivel infraconstituţional”, a scris Tudorel Toader pe Facebook, imediat după decizia CCR.

Cronologia revocării

  • Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a cerut în februarie demiterea din funcție a procurorului – șef al DNA, pe baza unui raport de evaluare ce conținea “20 de acte și fapte d entolerat” ale Laurei Codruța Kovesi.
  • Secția de procurori a CSM a dat aviz negativ, din cei șapte membri votând pentru înlăturarea Laurei Codruța Kovesi doar ministrul Justiției. “În cuprinsul propunerii de revocare, cu ocazia dezvoltării celor 20 de motive, nu s-a făcut referire punctual la niciuna dintre atribuțiile legale încălcate, nefiind specificată expres componenta managerială vizată”, menționa CSM în avizul emis pe 27 februarie.
  • În aprilie, președintele a respins cererea ministrul Justiției de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi, considerând performantă activitatea DNA. “Motivele invocate de ministrul Justiției nu m-au convins să dau curs cererii”, anunța șeful statului.

Cum au pledat cele două părți

Guvernul a fost reprezentat chiar de minsitrul Tudorel Toader, al cărui principal argument a fost lipsa calificării care i-ar permite președintelui să evalueze activitatea unui magistrat:

Șeful statului „nu are abilitarea legală şi nici competenţele funcţionale de evaluare a activităţii profesionale şi manageriale desfăşurate de procurorul şef al DNA”, spunea Tudorel Toader.

De cealaltă parte, consilierul prezidențial pe probleme juridice, Simina Tănăsescu, care a susținut că procedura revocării reprezintă un act administrativ, supus controlului instanțelor de judecată de contencios administrativ:

“Dacă autorul sesizării consideră că refuzul Președintelui României de a da curs propunerii de revocare este nejustificat sau intră în sfera excesului de putere se poate adresa instanței de contencios administrativ”, a susținut consiliera șefului statului.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.5.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Aventuri în țara laptelui: Lactalis închide fabricile de lapte de la Vatra Dornei și Floreni, care produceau sub brandul La Dorna

Razvan Diaconu

Lactalis a anunțat vineri că a decis să închidă unitățile de producție din Floreni și Vatra Dornei. Grupul  francez  motivează că a luat „această decizie… Mai mult

Europa

România este considerată nesigură de Marea Britanie din punctul de vedere al infectării cu  Covid-19

Iulian Soare

România nu a fost inclusă pe lista celor 59 de țări considerate “sigure” comunicată vineri de    Departamentul de Transport al Guvernului Marii Britanii. Prin… Mai mult

Stiri

ONRC: Numărul de firme dizolvate a scăzut cu peste 31%, în primele cinci luni din 2020

Adrian N Ionescu

Numărul de firme dizolvate a scăzut cu 31,66% în primele cinci luni din 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, la 9.675, faţă de… Mai mult

Stiri

Remdesivir, primul medicament împotriva Covid-19 autorizat de UE. SUA a cumpărat 90% din producția următoarelor 3 luni

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a autorizat vineri “punerea pe piaţă condiţionată” a antiviralului Remdesivir la nivelul Uniunii Europene, utilizat în tratamentul pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus. Compania… Mai mult

Stiri

Alpha Bank România lansează aplicația care transformă telefonul mobil în POS

Vladimir Ionescu

Alpha Bank este prima bancă din România care va lansa o aplicație ce transformă telefonul mobil în POS. Soluția este compatibilă cu dispozitivele mobile Android… Mai mult

Stiri

Resursele României, exploatate fără plata taxelor și redevențelor – dezastru la ANRM constatat de Corpul de control al premierului

Razvan Diaconu

Guvernul a anunțat vineri că a transmis Parchetului raportul de control pe care Corpul de Control al premierului l-a finalizat recent la Agenția Națională pentru… Mai mult

Stiri

Majoritatea companiilor germane din România văd o scădere de până la 50% a afacerilor – sondaj AHK

Adrian N Ionescu

Mai mult de jumătate din companiile germane din România se aşteaptă la scăderi ale cifrei de afaceri între 10 şi 50%, în 2020, iar un… Mai mult