joi

28 martie, 2024

29 decembrie, 2013

Guvernul trebuie să-şi asume înţelegerea încheiată cu Rompetrol pentru stingerea litigiilor dintre cele două părţi, această înţelegere neavând valoarea juridică a unui memorandum (care se încheie doar cu state şi guverne, nu cu o companie), iar Parlamentul a încălcat principiul separării puterilor în stat atunci când a votat legea, consideră magistraţii CCR, în motivarea deciziei de neconstituţionalitate pronunţată în cazul Legii pentru aprobarea Memorandumului de înţelegere între statul român şi Rompetrol.

Curtea Constituţională afirmă în motivarea Deciziei 494 din 21 noiembrie 2013 că Executivul a demonstrat „o lacună în înţelegerea instituţiilor de drept al tratatelor, respectiv a celor privind contractele încheiate între părţi„, atunci când a folosit termenul de memorandum pentru documentul din 15 februarie 2013 prin care s-a încheiat înţelegerea dintre statul român şi The Rompetrol Group N.V., pentru stingerea litigiilor.

„Prin lege/ordonanţă de urgenţă, se ratifică, se acceptă sau se aderă la memorandumuri de înţelegere încheiate la nivel de guverne naţionale. În celelalte cazuri, aprobarea, acceptarea sau aderarea la acestea se realizează prin hotărâre a Guvernului”, explică magistraţii CCR.


Folosirea termenului de memorandum nu face altceva decât să creeze „confuzie cu privire la regimul juridic aplicabil”. Contractele încheiate de autorităţile române cu o persoană juridică în domeniul economic, comercial sau financiar sunt contracte de stat, care sunt acte de drept privat, guvernate de actele normative în materie în acel domeniu. 

Dacă este vorba de o persoană juridică străină, precum Rompetrol, atunci „se vor aplica regulile de drept internaţional privat”. „În niciun caz nu se vor aplica regulile dreptului internaţional public”, aşa cum s-a întâmplat în cazul memorandumului cu Rompetrol, explică magistraţii CCR. 

Fiind un simplu contract de stat, cum sunt şi cele de privatizare, trebuia emis de Guvern, fără să fie nevoie de o lege.

Parlamentul a încălcat principiul separării puterilor în stat

Calificarea eronată a contractului ca memorandum, se mai spune în decizia CCR, a avut ca efect declanşarea, în mod greşit, a procedurii de aprobare a acestuia, în temeiul Legii nr. 590/2003 privind tratatele. La rândul său, Parlamentul nu a constatat confuzia Guvernului şi, votând legea de adoptare a memorandumului, „a încălcat prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) care consacră principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat”.


Astfel, spune CCR, „Parlamentul, arogându-şi competenţa de legiferare, în condiţiile, domeniul şi cu finalitatea menţionată, a acţionat ultra vires, intrând în aria de competenţă a autorităţii executive, singura cu atribuţii în încheierea contractelor de stat”.

Legea, ca act juridic al Parlamentului, este necesar să reglementeze relaţii sociale generale ori să ratifice acorduri, tratate ori alte înţelegeri internaţionale, iar nu să valideze înţelegeri punctuale între organe executive ale statului şi persoane juridice de drept privat şi, prin urmare, legea, prin esenţa şi finalitatea ei constituţională, este un act cu aplicabilitate generală”, subliniază magistraţii Curţii.

În cazul de faţă, Guvernul era singurul responsabil de semnarea înţelegerii, a hotărât CCR, fiind de acord cu observaţiile din sesizarea preşedintelui Taian Băsescu, sesizare pe marginea căreia a fost dată Decizia 494.

CCR atrage însă atenţia, în finalul deciziei, că neconstituţionalitatea Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group „nu va produce niciun efect asupra existenţei, conţinutului sau efectelor juridice pe care contractul de stat, act juridic guvernat de normele dreptului internaţional privat, le produce între părţile semnatare”.

Şeful statului a refuzat promulgarea Legii privind memorandumul cu Rompetrol şi a sesizat Curtea Constituţională. Ulterior, Traian Băsescu a explicat în mai multe apariţii televizate că, prin respectiva lege, premierul Victor Ponta dorește ”să fure cu mâna Parlamentului 400 de milioane de dolari”.

”Datoria era de 580 de milioane de dolari, iar domnul Ponta, ca să fie primit de preşedintele Kazahstanului, s-a grăbit să facă un memorandum, prin care este de acord ca partea kazahă să plătească doar 200 milioane de dolari în contul datoriei istorice a Rompetrolului, iar 380 de milioane de dolari îi anulează”, a afirmat preşedintele.

De asemenea, Traian Băsescu a atras atenţia că memorandumul nu conține nicio sancțiune pentru eventualele situații în care Rompetrol nu își respectă obligațiile.

La rândul său, premierul Victor Ponta l-a acuzat pe şeful statului c-a reușit să blocheze temporar investiția de peste 1,2 miliarde de lei a Rompetrol. Acesta este un caz, printre altele, în care eforturile Guvernului sunt blocate de președinte, “din motive pe care, evident, cu greu le poate stabili cineva”, spunea Victor Ponta.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: