Legea pentru desecretizarea protocoalelor încheiate de SRI cu parchetele este neconstituțională, a stabilit CCR, miercuri, admițând sesizările înregistrate de PNL, USR, ICCJ şi președintele Klaus Iohannis.
Legea privind declasificarea unor documente a fost inițiată de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu și ar fi dus la revizuirea automată a dosarelor în care s-au pronunțat condamnări definitive, dacă în aceste cauze au fost administrate probe instrumentate prin mijloace tehnice speciale (prin colaborarea dintre parchete și SRI).
CCR a decis miercuri, cu unanimitate, că această lege este neconstituțională din cauza modalității de adoptare. Desecretizarea trebui făcută prin Hotărâre de Guvern, nu prin proiect de lege adoptat în Parlament.
O astfel de reglementare trebuie, așadar, asumată de Guvern.
Comunicatul CCR:
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecțiile de neconstituționalitate și a constatat că Legea privind declasificarea unor documente, în ansamblul său, este neconstituțională.
Curtea a reținut că actul normativ criticat este de natură a contraveni dispozițiilor art.1 alin.(4) din Constituție referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, Parlamentul intrând în sfera de competență a autorității executive, singura autoritate publică cu atribuții în organizarea executării legilor.
În raport de această soluție, care vizează legea în ansamblul său, Curtea nu a mai analizat celelalte critici de neconstituționalitate formulate.
Ce prevede legea:
- declasificarea Hotărârii CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupției, fraudei și spălării banilor (când combaterea corupției a fost declarată o problemă care ține de securitatea națională), a planurilor de cooperare dintre DNA și SRI, a tuturor protocoalelor și/sau acordurilor de colaborare și cooperare încheiate între instituțiile statului român
- încetarea efectelor juridice a documentelor de mai sus
- deschiderea căii către revizuirea sentințelor judecătorești definitive
- persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele prevăzute la art. 1 au posibilitatea, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit
- se supun automat revizuirii cauzele „în care au fost pronunțate hotărâri definitive și în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale în perioada de existență a documentelor prevăzute la art. 1 și până la intrarea în vigoare a prezentei legi”
