marți

29 noiembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

30 ianuarie, 2019

Legea pentru desecretizarea protocoalelor încheiate de SRI cu parchetele este neconstituțională, a stabilit CCR, miercuri, admițând sesizările înregistrate de PNL, USR, ICCJ şi președintele Klaus Iohannis.

Legea privind declasificarea unor documente a fost inițiată de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu și ar fi dus la revizuirea automată a dosarelor în care s-au pronunțat condamnări definitive, dacă în aceste cauze au fost administrate probe instrumentate prin mijloace tehnice speciale (prin colaborarea dintre parchete și SRI).

CCR a decis miercuri, cu unanimitate, că această lege este neconstituțională din cauza modalității de adoptare. Desecretizarea trebui făcută prin Hotărâre de Guvern, nu prin proiect de lege adoptat în Parlament.


O astfel de reglementare trebuie, așadar, asumată de Guvern.

Comunicatul CCR:

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecțiile de neconstituționalitate și a constatat că Legea privind declasificarea unor documente, în ansamblul său, este neconstituțională.

Curtea a reținut că actul normativ criticat este de natură a contraveni dispozițiilor art.1 alin.(4) din Constituție referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, Parlamentul intrând în sfera de competență a autorității executive, singura autoritate publică cu atribuții în organizarea executării legilor.


În raport de această soluție, care vizează legea în ansamblul său, Curtea nu a mai analizat celelalte critici de neconstituționalitate formulate.

Ce prevede legea:

  • declasificarea Hotărârii CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupției, fraudei și spălării banilor (când combaterea corupției a fost declarată o problemă care ține de securitatea națională), a planurilor de cooperare dintre DNA și SRI, a tuturor protocoalelor și/sau acordurilor de colaborare și cooperare încheiate între instituțiile statului român
  • încetarea efectelor juridice a documentelor de mai sus
  • deschiderea căii către revizuirea sentințelor judecătorești definitive
  • persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele prevăzute la art. 1 au posibilitatea, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit
  • se supun automat revizuirii cauzele „în care au fost pronunțate hotărâri definitive și în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale în perioada de existență a documentelor prevăzute la art. 1 și până la intrarea în vigoare a prezentei legi”
Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: