Premierul Marcel Ciolacu a cerut, vineri, în debutul ședinței de Guvern, demiterea conducerilor instituțiilor cu atribuții directe în montorizarea și controlarea celor trei cămine din Ilfov unde peste 100 de persoane în vârstă au fost supuse unor tratamente inumane. În caz sunt implicate și persoane apropiate Gabrielei Firea, unul dintre liderii PSD cu cea mai mare popularitate și ministru în Cabinetul Marcel Ciolacu.
Ministrul Muncii, Marius Budăi – și el ministru atât în actualul guvern, cât și în guvernul Ciucă, cel în subordinea căruia se află instituțiile cu rol în verificarea centrelor de rezidență din România, a organizat abia vineri, la trei zile după perchezițiile DIICOT la cele trei cămine, o conferință de presă în care nu a reușit să explice de ce a fost nevoie de descinderea în forță a procurorilor și mascaților pentru a afla ce se întâmplă în centre autorizate de subordonații săi.
Demn de menționat este că Marius Budăi a anunțat în conferința de vineri că între lunile martie-mai 2023 au fost făcute controale la circa 600 de aziluri din țară, unde s-au aplicat amenzi în total de 10 mii de euro.
Toți cei care în aceste zile par să afle pentru prima dată de aceste orori controlează total administrația: atât cea centrală, cât și cea locală. Ministru al Muncii a fost și până acum Marius Budăi, Gabriela Firea – ministru și soția primarului din Voluntari unde s-au petrecut abuzurile, conducerile instituțiilor menite să administreze sau să controleze acest tip de aziluri s-au aflat permanent sub controlul politic al coaliției, Marcel Ciolacu a fost conducătorul de facto al coaliției politice care funționează de aproape 2 ani.
DIICOT s-a autosesizat după apariția anchetei jurnalistice a Centrulului de Investigații Media ce dezvăluia atrocitățile din aceste cămine, precum și legăturile strânse dintre Gabriela Firea și cei aflați la conducerea Asociației.
Ministrul Budăi a ignorat dezvăluirile și dă vina pe funcționari ce ar fi atașat fotografii false în dosarele căminelor și pe autoritățile locale.
Principalele declarații și contradicții din explicațiile ministrului Marius Budăi
- Ministrul neagă că ar fi primit vreo „adresă oficială” privind neregulile de la aceste cămine, deși reprezentanta unui ONG a explicat că a sesizat ministerul.
- Ministrul nu a știut să spună dacă până acum a fost retrasă acreditarea vreunui cămin, de stat sau privat, din cauza situației descoperite la fața locului, în timpul controalelor.
- Întrebat când a aflat despre ororile de la azilele din judeţul Ilfov. “Dacă vorbim de orori, aşa cum au fost prezentate în presă, exact de când am spus. Dacă vorbim de acel calendar, avem un calendar în care din februarie colaborăm cu cei care realizează anchetele (DIICOT – n.red.) şi am pus la dispoziţia dumnealor toate aceste dosare şi multe altele pe care dumneavoastră le vedeţi aici”, a spus Marius Budăi.
- “Nu numai de atunci şi din august anul trecut am avut un control, acel control a fost pus la dispoziţia anchetatorilor, dar şi rezultatele lui la dispoziţia Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului….(….) Nu am posibilitatea să închidem aceste centre, punem la dispoziţia celor care furnizează servicii sociale şi contractează servicii sociale, conform legii, care sunt DGASPC-urile. Nu fac o pasare a vinei, nicidecum. (…) Vă spun exact cum este legislaţia. Cel care contractează un serviciu, indiferent că vorbim de un serviciu social, şi îl ordonanţează la plată lunar şi plăteşte lunar, are obligaţia să verifice dacă serviciul respectiv a fost furnizat la standardele minime contractate”, a mai spus ministrul Muncii, pasând responsabilitatea la Consiliul la Consiliul Județean Ilfov, în subordinea căruia se află Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Ilfov.
- Președintele Consiliul Județean Ilfov, Hubert Thuma, a declarat, la Digi24 că ”DGASPC-urile nu au atribuții de control în centrele private. Cotrolul îl face ministerul muncii, prin AGEPIS (Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecţie Socială – n.red.). Am văzut interevenția lui (a ministrului Budăi – n.red.) și pur și simplu cred că nu este bine informat”. De altfel, în cadrul conferinței de presă, Budăi a și declarat la un moment dat: „Anual, Agenţia Naţională de Protecţie şi Inspecţie Socială trebuie să facă controale la aceste centre”.
- Marius Budăi justifică pasivitatea instituției pe acre o conduce și a celor subordonate prin documentele și fotografiile nereale aflate în dosarelor celor trei cămine: „Am făcut o analiză privind autorizarea acestor centre. Sunt supărat şi indignat de ceea ce am văzut la televizor. Sunt şocat de ceea ce am văzut la televizor. (…) Ceea ce m-a contrariat foarte mult e ceea ce am găsit la nivelul dosarelor de acreditare, o discrepanţă majoră cu ceea ce se prezintă public şi ce au prezentat procurorii. Trebuie să fim foarte atenţi la fotografiile pe care vi le arăt, care sunt într-o discrepanţă majoră cu ce au prezentat procurorii DIICOT. Veţi vedea că sunt nişte condiţii de hotel lux, în totală discrepanţă cu ceea ce practic public s-a prezentat până acum. Trebuie să vedem cum a fost posibil aşa ceva. Eu sper şi cred, şi pozele continuă sunt foarte multe fotografii de la dosarul de licenţiere şi cu paturi, cu condiţiile de locuit. Lipsesc de aici din unele dosare, lipsesc fotografiile cu oameni, însă discrepanţa fiind uriaşă trebuie să vedem cum a fost posibil aşa ceva. Toate aceste probe, începând cu februarie 2023 au fost puse la dispoziţia DIICOT şi sper ca aceste organe să facă lumină cât mai rapid”.
Ministerul de resort, cel al Muncii, raportează că și-a îndeplinit planul la controale și amenzi
Un număr de 578 de centre rezidenţiale pentru persoane vârstnice au fost controlate în perioada martie-mai 2023 de către inspectori ai Agenţiei Naționale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, a anunțat vineri Ministerul Muncii, printr-un comunicat. Inspectorii au identificat 370 de abateri pentru care au aplicat amenzi totale de 50.500 de lei, ceea ce înseamnă o medie a amenzii per abatere de numai 137 de lei.
Concluziile controalelor:
- au fost impuse 1.981 de măsuri, dintre care 1.001 implementate până la 1 iunie 2023
- au fost aplicate 20 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 9 amenzi în cuantum total de 50.500 lei
- transmise altor instituţii competente 47 de sesizări
- 4 propuneri de retragere a licenţelor de funcţionare pentru centre rezidenţiale private.
DIICOT s-a autosesizat după apariția cazului în presă, Ministerul Muncii n-a fost interesat să verifice veridicitatea articolelor
Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS) a demarat miercuri procedura de retragere a acreditării pentru Centrele de Îngrijire şi Asistenţă din Afumaţi şi Voluntari ale Asociaţiei Sf. Gabriel cel Viteaz.
Este vorba de centrele ce fac obiectului dosarului în care DIICOT a făcut mai multe arestări preventive, după perchezițiile ce au dus la descoperirea ororilor la care erau supuse persoanele cazate pe banii statului în cele trei centre ale Asociației Sf. Gabriel cel Viteaz.
(Citește și: „Controale la toate căminele pentru bătrâni, după descoperirea ororilor din Ilfov„)
DIICOT s-a autosesizat după apariția anchetei jurnalistice a Centrulului de Investigații Media ce dezvăluia atrocitățile din aceste cămine, precum și legăturile strânse dintre Gabriela Firea și cei aflați la conducerea Asociației.
Revocarea licențelor respective, abia după ce DIICOT a făcut arestări în dosar
„Având în vedere informaţiile publice legate de cercetarea penală demarată în cazul Centrului de Îngrijire şi Asistenţă din Voluntari şi al Centrului de Îngrijire şi Asistenţă cu sediul în Afumaţi, ambele aparţinând furnizorului de servicii sociale Asociaţia Sfântul Gabriel cel Viteaz, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi s-a autosesizat şi a transmis o adresă către Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS), prin care a propus retragerea licenţei de funcţionare provizorie nr. 1358/12.07.2022 pentru Centrul de Îngrijire şi Asistenţă din Afumaţi şi a licenţei de funcţionare nr. 97/07.07.2022 pentru Centrul de Îngrijire şi Asistenţă din Voluntari, în baza art. 27 alin. 2 lit. c) din Legea 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare. Prin aceeaşi adresă, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi a solicitat sistarea demersului de licenţiere şi revocarea licenţei de funcţionare nr. 0000414/29.06.2023 pentru Centrul de Îngrijire şi Asistenţă din Afumaţi. În acest context, în data de 05.07.2023, ANPIS a demarat procedura legală privind retragerea acreditării pentru cele două servicii sociale furnizate de Asociaţia Sf. Gabriel cel Viteaz”, conform comunicatului Ministerului Muncii.
Persoane apropiate Gabrielei Firea, implicate în afacerea cu căminele percheziționate
În Asociația Sf. Gabriel cel Viteaz, care administrează respectivele centre și a beneficiat de contractele anchetate de procurori, apare și Ligia Gheorghe, vicepreședintă a acestei organizații și angajată a Ministerului Familiei, condus de prietena sa Gabriela Firea.
De asemenea, sora Gabriele Firea, Nela Vica Andrieș, a fost șefă la Asistența Socială locală din Voluntari chiar în perioada în care abuzurile aveau loc, conform Centrulului de Investigații Media.
Ministerul Familiei a transmis miercuri un comunicat în care precizează că Gabriela nu are nicio implicare în activitatea asociației și că Ligia Gheorghe a demisionat de la conducerea Asociație Sf. Gabriel cel Viteaz în luna martie:
„De asemenea, doamna G. L. a informat instituția că nu a urmărit modul în care asociația a dus la îndeplinire solicitarea sa, demisia fiind un act unilateral. Doamna G. L. a precizat că a aflat cu surprindere, abia când a fost contactată de jurnaliști la finalul anului 2022, că încă figura în acest Consiliu Director. Imediat după a solicitat explicații din partea conducerii asociației și a cerut urgentarea punerii în aplicare a cererii de demisie. În prezent, din informațiile pe care le deținem, doamna G. L. nu mai figurează printre membrii Consiliului Director al Asociației.”
4 persoane arestate preventiv
Procurorii DIICOT au solicitat miercuri Tribunalului Bucureşti arestarea preventivă a 24 de persoane implicate în exploatarea bătrânilor cu dizabilităţi din trei azile din localitatea Voluntari.
Patru suspecți au fost arestați preventiv, iar alți 11 au fost plasați în arest la domiciliu.Ceilalți sunt cercetați sub control judiciar sau nu s-a luat nicio măsură împotriva lor.
Anchetatorii au adus în fața judecătorilor probe care arată cum erau tratate persoanele internate în cele trei centre de îngrijire din județul Ilfov.
Potrivit DIICOT, cei 24 de inculpaţi sunt acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane, fals în declaraţii, fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale şi delapidare. Faţă de alte două femei implicate în acest caz a fost luată măsura controlului judiciar.
Aproape 100 de persoane în vârstă au fost salvate, marţi, de poliţişti şi procurori ai DIICOT, în urma efectuării unor percheziţii la trei azile din Voluntari, unde bătrânii, mulţi cu dizabilităţi, erau bătuţi, înfometaţi şi puşi la muncă forţată.
Potrivit anchetatorilor, începând cu luna noiembrie 2020, în judeţul Ilfov, ar fi fost constituite două grupuri infracţionale organizate, în scopul exploatării persoanelor cu dizabilităţi sau aflate în situaţii vulnerabile, exploatarea victimelor fiind realizată prin supunerea la tratamente inumane ori degradante, prin exploatarea muncii neremunerate a acestora, prin constrângere şi exercitare de acte de violenţă fizică.
De asemenea, exploatarea ar fi fost realizată şi prin lipsirea de hrană suficientă şi adecvată nutriţional, prin lipsa sau neadministrarea tratamentului medical adecvat diagnosticului fiecărui beneficiar, prin lipsa îngrijirii şi asigurării igienei beneficiarilor care nu aveau capacitatea fizică/psihică de autoîngrijire, concomitent cu ţinerea acestora în stare de aservire faţă de membrii grupurilor infracţionale organizate, în vederea obţinerii de către liderii grupărilor şi de către ceilalţi membri a unor foloase patrimoniale pe nedrept.
****
Un răspuns
Dupa evenimentele din decembrie 1989 cei mai multi romani traiesc cu senzaţia că ţara nu e guvernată sau că ar fi pe ultimul drum si resimt cu o acuitate dureroasă dezagregarea, disoluţia, absenţa oricărei strategii a poporului roman, pentru poporul român. Ca natie avem nevoie de niste coordonate, niste raspunsuri. Ce facem cu daruirile lui dumnezeu pentru neamul nostru? Cine sîntem noi ca popor? Cine vrem să fim ori sa devenim? Dacă ne punem asemenea întrebări, dacă ne interesează ce cerem noi de la noi înşine ca neam şi ca stat, unde anume avem posibilitatea să ne poziţionăm în matricea naţiunilor moderne, din punct de vedere cultural, politic, economic, social, unde putem fi situati peste zece si mai multi ani şi ce se întreprinde concret pentru asta, atunci cei cu discernamantul neafectat nu putem ramane pasivi fata de realitatile amenintatoare la adresa neamului romanesc.
SISTEMUL POLITIC existent în România, după decembrie 1989, s-a dovedit a fi păgubos, categoric lipsit de capacitatea de a oferi societăţii căile necesare pentru progres.
Caracterizarea este redată fidel de remarcile marilor cărturari români valabile şi astăzi, dramaturgul Ion Luca Caragiale nota că: “Partide politice în sensul european al cuvintului, formate de tradiţii sau de interese de clasa noi sau mai recente şi în care programele să se bazeze pe principii sau idei progresiste, nu exista în România” , iar renumitul Octavian Goga scria despre România în 1916 „Ţară de secături, ţară minoră, căzută ruşinos la examenul de capacitate în faţa Europei… Aici ne-au adus politicienii ordinari, hoţii improvizaţi astăzi în moralişti, miniştrii care s-au vândut o viaţă întreagă, deputaţii contrabandişti…
Nu ne prăbuşim nici de numărul duşmanului, nici de armamentul lui, boala o avem în suflet, e o epidemie înfricoşătoare de meningită morală”.
In Romania ,, Politica este indeletnicirea scarboasa prin care tipi fara nicio profesie ori avortoni ai profesiei lor, se catara acolo unde se deschid robinetele societatii. Posturi bine platite, de unde se pot invarti afaceri de miliarde, consilii de administratie, conecsiuni si reprezentante. Ai tupeu, ai proptele, ajungi si din lichea ce ai fost sau esti, devii omul ce imparte dreptatea, care arbitrezi morala, care reclama sacrificiul suprem.” Teodoru Radu, Biografii de razboi ed. Eminescu ,1980, pag. 130
Iar ,,Democratia este un sistem de exploatare a averilor statului mintind multimile naive prin gadilarea instinctelor primare. Pentru a curma coruptia universala ar trebui o elita de conducatori care sa se sacriifice in interesul permanent al natiunii,. Dar unde sa gasesti asemenea sfinti printre oamenii politici narozi?” Crainic Nichifor, Zile albe, zile negre ed. Gandirea , Bucuresti, 1991, pag. 211-212.