marți

19 martie, 2024

26 ianuarie, 2020

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat, după reuniunea informală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) de la Zagreb, că este necesară instituirea unui standard unic pentru evaluarea sistemului judiciar și a statului de drept. Altfel, a atras el atenția, se ajunge la standarde duble ale mecanismelor de absorbție a fondurilor europene.

Declarația este citată într-un comunicat al Ministerului Justiției ce sugerează că state precum România, unde combaterea corupției din domeniul fondurilor europene este la standarde foarte ridicate, ar putea fi dezavantajate de dublul standard al mecanismelor de absorbție.

Declarația ministrului Predoiu, din comunicat MJ:


În intervenția din Consiliu, am evocat ideea unui mecanism de evaluare a justiției și a statului de drept pentru toate țările membre, fără a exista paralelisme în acest demers. Este nevoie, desigur, de un singur standard pentru toată lumea.

Am arătat că susținerea pentru operaționalizarea Parchetului European va fi un test pentru angajamentul real al tuturor guvernelor statelor membre pentru aceleași standarde de integritate în toate țările membre, pentru protejarea intereselor europene și combatarea corupției cu fonduri europene.

Ar fi bine ca toate țările membre ale UE să combată corupția așa cum o face România, inclusiv în domeniul fondurilor europene. Altfel, ajungem la duble standarde în mecanismele de absorbție. 

Comisia Europeană a decis anul trecut o serie de măsuri menite să consolideze și statul de drept în Europa, – măsuri care se referă nu doar la ”copii problemă” proaspăt aderați.


În ultimii cinci ani, Comisia Europeană a trebuit să facă față unei serii de provocări legate de statul de drept în Uniunea Europeană, venite dinspre Polonia, Ungaria și România. Dintre cele 3, doar România avea activat un Mecanism de monitorizare a funcționării justiției.

Cea mai importantă decizie este aceea de a institui ”un ciclu de evaluare a statului de drept”, care să includă un raport anual privind statul de drept vizând toate statele membre UE.

Acest sistem suplimentar, afirmă Comisia Europeană, va contribui la depistarea timpurie a problemelor emergente legate de statul de drept, indiferent de locul în care apar.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Ascunzișurile dublului standard sunt departe de a fi cunoscute, iar România a avut multe nereușite în combaterea lui nu datorită argumentelor naționale suficient de convingătoare, cât încăpățânării altor state membre ale UE. Este bine că în sfârșit UE, în materia statului de drept vrea să introducă un tip de raport MCV pentru toate statele așa sunt mute altele din domeniul evaluărilor economice și financiare. Niciodată nu este prea târziu, dar trebuie să spunem adevărul că UE a acceptat acest lucru numai pentru că a observat divergența generalizată de la statul de drept mai în toate statele membre, inbclusiv în ceea ce privețte lupota anticorupție și altele. Era previzibil mai de mult, de la criza financiară, că procesele de convergență concomitentă pe multe domenii in cadrul UE s-au incetinit, stagnat sau chiar au devenit reversibile afectând însăși progresul proiectului politic european. Acest lucru afectează demersurile UE de a deveni un actor global autentic, ceea ce ar crea noi oportunități inclusiv pentru România. Din păcate, România face parte dintre țapii ispățitori ai dublului stnadard mai ales în privința statului de drept, grație și unor conaționali. Amintesc că în acordul de asociere al României la UE (în 1992 la CEE) s-a reușit corectarea unui articol unilateral, după negocieri foarte strânse, ca nu numai România trebuie să respecte statul de drept, drepturile omului și ale cetățenilor minorităților, ci toate statele membre, ca acordul de asociere să existe (a intrat în vigoare în 1993). Era cel mai puternic argument ca în materia dublului standard pentru statul de drept să fi fost eliminat de mult, iar MCV pentru România fie să fi fost încetat, fie să fi fost aplicat tuturor. Poate se ajunge cu mare întârziere la acest lucru!
    Napoleon Pop, fost secretar de stat al integrării europene (1993 – 1994).

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Ascunzișurile dublului standard sunt departe de a fi cunoscute, iar România a avut multe nereușite în combaterea lui nu datorită argumentelor naționale suficient de convingătoare, cât încăpățânării altor state membre ale UE. Este bine că în sfârșit UE, în materia statului de drept vrea să introducă un tip de raport MCV pentru toate statele așa sunt mute altele din domeniul evaluărilor economice și financiare. Niciodată nu este prea târziu, dar trebuie să spunem adevărul că UE a acceptat acest lucru numai pentru că a observat divergența generalizată de la statul de drept mai în toate statele membre, inbclusiv în ceea ce privețte lupota anticorupție și altele. Era previzibil mai de mult, de la criza financiară, că procesele de convergență concomitentă pe multe domenii in cadrul UE s-au incetinit, stagnat sau chiar au devenit reversibile afectând însăși progresul proiectului politic european. Acest lucru afectează demersurile UE de a deveni un actor global autentic, ceea ce ar crea noi oportunități inclusiv pentru România. Din păcate, România face parte dintre țapii ispățitori ai dublului stnadard mai ales în privința statului de drept, grație și unor conaționali. Amintesc că în acordul de asociere al României la UE (în 1992 la CEE) s-a reușit corectarea unui articol unilateral, după negocieri foarte strânse, ca nu numai România trebuie să respecte statul de drept, drepturile omului și ale cetățenilor minorităților, ci toate statele membre, ca acordul de asociere să existe (a intrat în vigoare în 1993). Era cel mai puternic argument ca în materia dublului standard pentru statul de drept să fi fost eliminat de mult, iar MCV pentru România fie să fi fost încetat, fie să fi fost aplicat tuturor. Poate se ajunge cu mare întârziere la acest lucru!
    Napoleon Pop, fost secretar de stat al integrării europene (1993 – 1994).

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: