La obiect

Contul curent la unsprezece luni, pe minus cu aproape zece miliarde de euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primele unsprezece luni ale anului în curs, un deficit de aproape zece miliarde de euro sau… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Noiembrie 2019: salariul real, +10%, productivitatea muncii, -1%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2019 a fost de 5.196 lei, cu 2,1% mai mare faţă de luna… Mai mult

13.01.2020

La obiect

Îndatorare accelerată, mai ales pe termen lung: Împrumuturile prin titluri de stat au ajuns la cea mai mare pondere în PIB din ultimii 20 de ani

  Îndatorarea accelerată a statului ca urmare a politicilor fiscale și de venituri din ultimii ani a propulsat ponderea în PIB a împrumuturilor prin titluri… Mai mult

12.01.2020

La obiect

Cât de realistă este o mai mare implicare a NATO în Orientul Mijlociu – cifre la zi ale prezenței militare în regiune

A fost decizia lui Donald Trump să nu escaladeze militar conflictul cu Iran și să mute confruntarea cu Teheran în domeniul economic. ”Plasa de siguranță”… Mai mult

09.01.2020

Cronicile

Cât de oportună mai este aderarea la zona euro: Concluziile a 5 economişti cu privire la recuperarea decalajelor şi întărirea economiei naţionale

de Alexandra Pele 7.11.2015

zona euroRomânia are nevoie de o convergenţă reală cu statele din zona euro înainte de aderare. Aceasta se poate realiza doar pe baza unor reforme structurale de natură să îndeplinească şi un alt deziderat: o creştere economică de 5% din PIB. Totodată, România trebuie să conveargă la “valorile” europene care pot asigura o cheltuire mai eficientă a banilor publici. Pe lângă recuperarea decalajelor externe, e nevoie şi de o recuperare a decalajelor “interne”, în contextul în care obiectivul de a adera la zona euro, în ciuda dificultăţilor cu care se confruntă blocul monetar, poate asigura o dezvoltare sustenabilă pe termen lung.

Acestea sunt concluziile economiştilor prezenţi vineri la o conferinţă pe tema aderării la zona euro. La eveniment au participat reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României (BNR), precum şi ai unor bănci comerciale. Declaraţiile oficialilor BNR au fost făcute în nume propriu şi nu reprezintă poziţia Băncii Naţionale.

Valentin Lazea: Avem nevoie de reforme structurale şi pentru a adera la euro şi pentru a avea creştere economică de 5% din PIB pe an

valentin-lazea-bnr11Valentin Lazea, economist-şef al BNR, a punctat că pentru a adera la zona euro, România trebuie să ducă la bun sfârşit o serie de reforme structurale care să asigure şi convergenţa reală, după ce experienţa crizei a arătat că nu sunt suficiente doar criteriile nominale de trecere la euro.

“Chiar dacă în Tratatul de la Masstricht nu scrie despre necesitatea ca o ţară să fi trecut prin convergenţă reală, ci acolo sunt amintite doar criterii macroeconomice, noi, acum, după lecţiile crizei recente ştim că nu e bine să intrăm în zona euro numai şi numai pe baza criteriilor nominale. Este important ca pe lângă stabilitate macroeconomică să avem al doilea pilon care garantează succesul unei ţări şi anume reformele structurale”, a declarat Valentin Lazea, în nume propriu, la o conferinţă de specialitate găzduită de academia de studii economice (ASE).

El a atras atenţia că aceste reforme structurale ating şi dezideratul unei creşteri economice mai mari.

“Vreau să vă spun că toată societatea, dar absolut toată societatea de la politicieni, la economişti, la jurnalişti, la studenţi, vrea creştere economică nu de 3%, ci de 5%. Dacă vrem creştere mai mare, exact aceleaşi reforme structurale care asigură convergenţa, dar exact aceleaşi reforme structurale sunt necesare şi pentru o creştere de 5% pe an”, a arătat el, adăugând că reformele ar trebuie să fie concentrate în trei zone: cea a capitalului, a forţei de muncă şi a productivităţii.

Valentin Lazea este de părere că procesul de construcţie al zonei euro trebuie continuat cu o uniune fiscală, una diplomatică şi una militară. Altfel, „zona euro riscă să rămână un gigant economic, dar un pitic diplimatic şi militar”.

Radu Crăciun: Zona euro nu este un „free lunch”. Avem nevoie de o convergenţă culturală

Radu Crăciun, economist-şef la BCR, este de părere că aderarea la zona euro nu ar trebui să aibă loc în condiţii similare aderării la NATO sau UE, când România a fost acceptată, deşi nu era pregătită, urmând ca decalajele să fie recuperate pe parcurs.

„Cred că intrarea în zona euro este cu totul alt joc. Aşa cum unele ţări au aderat prematur, pentru mulţi politicieni, zona euro este văzută ca un free lunch, deci odată ce ai intrat acolo ai masă plină de bunătăţi: dobânzi foarte scăzute, deficite bugetare mai mari, cheltuieli bugetare mai puţin fundamentate, deci departe de furniza nişte constrângeri, zona euro creează nişte iluzii, iluzia că eşti cot la cot cu cei mari, cot la cot cu Germania, cu Franţa şi ca urmare îţi poţi permite lucrurile pe care ei şi le permit. Cred că abordarea trebuie să fie diferită”, a precizat Radu Crăciun.

În opinia sa, valorile culturale sunt importante pentru asigurarea trecerii la moneda unică europeană, deoarece acestea se reflectă în felul în care sunt administrate finanţele publice.

radu-craciun-bcr„Principala problemă şi asta este convingerea mea, de fapt, principala problemă a zonei euro şi a celor care vor să ajungă în euro nu este lipsa de convergenţă economică, ci lipsa de convergenţă culturală. Cred că problemele zonei euro sunt în mare măsură consecinţa divergenţei culturale între ţările care formează zona euro, diferenţa între valori, diferenţa între modul în care înţeleg să îşi administreze propria ţară, între politica fiscală, între priorităţile de cheltuieli (…) Întrebarea este, ca ţară care ne pregătim pentru zona euro, ne pregătim să convergem doar economic sau ne propunem să convergem şi din punct de vedere cultural, din punct de vedere al valorilor, al eticii în afaceri, al seriozităţii cu care abordăm politicile economice, a consecvenţei şi aşa mai departe”, a comentat economistul.

Lucian Croitoru, BNR: Ce vedeţi în stradă este de fapt o formă de manifestare a lipsei libertăţii proprietăţii şi libertăţii faţă de corupţie

Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, este de părere că o convergenţă reală nu se poate realiza îîn lipsa consolidării unei structuri profunde a României, bazată pe libertate economică.

“Există o structură profundă, după părerea mea, şi de ea depinde şi când vom adera la euro. După părerea mea, structura profundă în care noi nu am făcut progrese aproape deloc şi de care depind toate celelalte structuri este una economică în termeni de relaţii economice. Şi în primul rând mă refer la faptul că economia noastră ar trebui să fie cât mai liber posibilă să conveargă în termeni de libertate şi a convers în multe (…) În România nu este libertatea proprietăţii şi libertatea faţă de corupţie. Ce vedeţi în stradă este de fapt o formă de manifestare a lipsei acestor două libertăţi fundamentale“, a explicat Lucian Croitoru.

lucian-croitoru4În opinia sa, România a parcurs trei mari etape. Prima a avut loc în 1989 când “s-a rupt de comunism şi a făcut un mare deal în societate şi anume cei care au avut puterea politică atunci nu au fost în stare să recircule elitele. România  a reprodus elitele comuniste şi ele au preluat puterea şi economică şi legislativă”. Al doilea moment important a fost în 2005, când s-a produs o declanşare a luptei impotriva corupţiei.

“Iar acum, după părerea mea, suntem într-un nou moment în care acel deal se rupe. Atunci libertatea economică a fost confiscată şi menţinută la un nivel foarte scăzut. Ceea ce se vede azi este că acea libertate economică trebuie crescută”, a punctat consilierul guvernatorului BNR.

Ella Kallai, Alpha Bank: Zona euro nu a realizat convergenţa reală a economiilor mai slabe

Ella Kaella-kallaillai, economist-şef Alpha Bank, este de părere că zona euro nu a reuşit să le permită economiilor mai slabe să recupereze decalajele. Astfel, nucleul „dur” al statelor din zona euro aveau, la momentul formării blocului comunitar, un PIB per capita de 22-27 de mii de dolari.

“Grecia, Spania şi Portugalia au intrat cu fracţiune a PIB per capita şi anume de 50-60%. Toate au crescut cu de două ori venitul per capita. Deci între 1999 şi 2014 au crescut de două PIB-uri per capita exprimat în dolari. Decalajul s-a păstrat faţă de ţările din nucleul. Zona euro nu a realizat convergenţa reală a ţărilor care intră cu economii mai slabe”, a explicat economista.

Ea a arătat, totodată, că Slovenia a stagnat din 2009 până în 2014, iar Slovacia a crescut cu 2,4%. Cehia a stagnat şi ea, iar România şi Polonia au crescut cu peste 4% veniturile per capita în perioada 2009-2014.

Deci eu spun că există evidenţă că în cadrul zonei euro convergenţa reală nu se produce şi că pentru o ţară care este mult în urma celor care compun nucleul zonei euro este mai bine să stea în afara zonei până când se atinge convergenţa reală”, a conchis Ella Kallai.

 

Ionuţ Dumitru: Ţinta 2019 nu a fost luată în serios. Unii s-au îndatorat în euro bazându-se pe acest obiectiv

„Ţinta 2019 n-a fost niciodată un obiectiv asumat de cineva cu seriozitate”, a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, atrăgând atenţia că operaţional, această ţintă a devenit imposibil de atins.

ionut-dumitru1Ionuţ Dumitru a subliniat că aderarea la euro nu este o opţiune, România fiind obligată să facă acest pas la un moment dat, dar şi că felul în care se va fixa, dacă se va fixa, o nouă ţintă ar trebui să fie unul realist şi responsabil deoarece „un obiectiv care e nerealist poate genera comportamente care sunt ulterior dăunătoare economiei”. Spre exemplu, o parte a populaţiei poate a ales să se îndatoreze în euro gândindu-se că vom adera la zona euro în curând.

Preşedintele Consiliului Fiscal a punctat totodată că pentru a realiza convergenţa cu zona euro, România trebuie să realizeze întâi o convergenţă „internă”.

„Bucureştiul este la 130% din media PIB pe cap de locuitor din UE. Ce ne facem însă cu restul ţării. Nord-estul are 25-30% din media europeană. Avem ministere special create pentru dezvoltarea regională, minstere care au miliarde şi miliarde de euro. Ministerele dezvoltării au fost întotdeauna răsfăţatele bugetului de stat şi nu de ieri de azi (…) În interiorul ţării noastre, convergenţa reală este de fapt o divergenţă”, a arătat Ionuţ Dumitru.

Întrebat dacă probleme din zona euro ar trebui să reprezinte o sursă de îngrijorare pentru România, el a spus “evident că da. Nu poţi să intri într-o casă care arde”, însă a nuanţat, adăugând că acest lucru nu poate fi folosit ca un pretext.

Preşedintele Consiliului Fiscal a punctat că România trebuie să lucreze la recuperarea decalajelor de dezvoltare şi să nu crească deficite pentru susţinerea unor măsuri sociale. În opinia sa, există şi măsuri sociale ce au potenţialul de a duce la creştere economică, spre exemplu, creşterea indemnizaţiilor pentru mame care ar putea determina o creştere a natalităţii cu rezultate favorabile pe termen lung.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.11.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Parchetul General anchetează acordarea ilegală a cetățeniei române – beneficiarii din Rusia, Belarus și Ucraina

Vladimir Ionescu

Un raport al Corpului de Control al Ministerului Justiției atrage atenția asupra „vulnerabilităților la adresa siguranței naționale” generate de modul în care este acordată cetățenia română de… Mai mult

Stiri

SUA au relocat temporar în România drone Reaper din Polonia

Razvan Diaconu

Comanda Forțelor Aeriene americane din Europa și Africa a anunțat că un număr neprecizat de drone MQ-9 Reaper au fost relocate la Baza aeriană 71… Mai mult

Stiri

Dumitru Miron, ales președinte al Senatului Universitar ASE

Vladimir Ionescu

Noul președinte al Senatului Universitar al Academiei de Studii Economice din București este prof. univ. dr. Dumitru Miron (foto), ales miercuri în această funcție  în… Mai mult

Stiri

Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi: Să ne pregătim pentru milioane de migranți climatici

Iulian Soare

Modificările climatice riscă să forțeze milioane de oameni să migreze pentru a evita efectele produse în țara lor de schimbările climatice, a averizat miercuri Înaltul… Mai mult

Stiri

CCR: Nu există conflict constituțional generat de formarea completurilor de 3 judecători

Vladimir Ionescu

CCR a decis, miercuri, că nu există conflict juridic de natură constituțională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în privinţa constituirii completurilor… Mai mult

Stiri

Alegerea lui Teodor Meleșcanu în funcția de președinte al Senatului este neconstituțională- decizie CCR

Mariana Bechir

UPDATE: „Până la publicarea în Monitorul Oficial eu îmi asum în continuare prerogativele pe care le am, după publicare, vom face consultări pentru a găsi… Mai mult

Stiri

Călin Popescu Tăriceanu, suspect într-un dosar penal de abuz în funcție

Razvan Diaconu

Călin Popescu Tăriceanu este suspect într-un nou dosar penal. Acuzațiile pe care i le aduc procurori sunt de abuz în funcție și au legătură cu… Mai mult