fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Producția agricolă 2019 – scădere istorică a valorii brute adăugate în economie

Valoarea producției agricole a scăzut în 2019 cu 3,8% în termeni reali față de anul precedent, potrivit datelor semidefinitive comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal… Mai mult

27.07.2020

Chestiunea

Document / Proiectul pentru munca flexibilă: nu se fac concedieri colective, managementul nu primește bonusuri pe perioada aplicării Kurzarbeit

Angajatorul poate reduce unilateral timpul de muncă al salariaților cu cel mult 50%, în situații excepționale precum epidemia de coronavirus, conform proiectului de OUG prin… Mai mult

23.07.2020

Europa

Document / Detaliile Acordului: 70% din granturi trebuie atrase în următorii 2 ani. Campionii negocierilor – lista statelor care au obținut bani suplimentari

Consiliul European a aprobat, la capătul a 5 zile de negociere, Cadru Financiar Multianual al UE pentru perioada 2021-2027, cu cea mai importantă componentă a… Mai mult

21.07.2020

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

Cât de oportună mai este aderarea la zona euro: Concluziile a 5 economişti cu privire la recuperarea decalajelor şi întărirea economiei naţionale

de Alexandra Pele 7.11.2015

zona euroRomânia are nevoie de o convergenţă reală cu statele din zona euro înainte de aderare. Aceasta se poate realiza doar pe baza unor reforme structurale de natură să îndeplinească şi un alt deziderat: o creştere economică de 5% din PIB. Totodată, România trebuie să conveargă la “valorile” europene care pot asigura o cheltuire mai eficientă a banilor publici. Pe lângă recuperarea decalajelor externe, e nevoie şi de o recuperare a decalajelor “interne”, în contextul în care obiectivul de a adera la zona euro, în ciuda dificultăţilor cu care se confruntă blocul monetar, poate asigura o dezvoltare sustenabilă pe termen lung.

Acestea sunt concluziile economiştilor prezenţi vineri la o conferinţă pe tema aderării la zona euro. La eveniment au participat reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României (BNR), precum şi ai unor bănci comerciale. Declaraţiile oficialilor BNR au fost făcute în nume propriu şi nu reprezintă poziţia Băncii Naţionale.

Valentin Lazea: Avem nevoie de reforme structurale şi pentru a adera la euro şi pentru a avea creştere economică de 5% din PIB pe an

valentin-lazea-bnr11Valentin Lazea, economist-şef al BNR, a punctat că pentru a adera la zona euro, România trebuie să ducă la bun sfârşit o serie de reforme structurale care să asigure şi convergenţa reală, după ce experienţa crizei a arătat că nu sunt suficiente doar criteriile nominale de trecere la euro.

“Chiar dacă în Tratatul de la Masstricht nu scrie despre necesitatea ca o ţară să fi trecut prin convergenţă reală, ci acolo sunt amintite doar criterii macroeconomice, noi, acum, după lecţiile crizei recente ştim că nu e bine să intrăm în zona euro numai şi numai pe baza criteriilor nominale. Este important ca pe lângă stabilitate macroeconomică să avem al doilea pilon care garantează succesul unei ţări şi anume reformele structurale”, a declarat Valentin Lazea, în nume propriu, la o conferinţă de specialitate găzduită de academia de studii economice (ASE).

El a atras atenţia că aceste reforme structurale ating şi dezideratul unei creşteri economice mai mari.

“Vreau să vă spun că toată societatea, dar absolut toată societatea de la politicieni, la economişti, la jurnalişti, la studenţi, vrea creştere economică nu de 3%, ci de 5%. Dacă vrem creştere mai mare, exact aceleaşi reforme structurale care asigură convergenţa, dar exact aceleaşi reforme structurale sunt necesare şi pentru o creştere de 5% pe an”, a arătat el, adăugând că reformele ar trebuie să fie concentrate în trei zone: cea a capitalului, a forţei de muncă şi a productivităţii.

Valentin Lazea este de părere că procesul de construcţie al zonei euro trebuie continuat cu o uniune fiscală, una diplomatică şi una militară. Altfel, „zona euro riscă să rămână un gigant economic, dar un pitic diplimatic şi militar”.

Radu Crăciun: Zona euro nu este un „free lunch”. Avem nevoie de o convergenţă culturală

Radu Crăciun, economist-şef la BCR, este de părere că aderarea la zona euro nu ar trebui să aibă loc în condiţii similare aderării la NATO sau UE, când România a fost acceptată, deşi nu era pregătită, urmând ca decalajele să fie recuperate pe parcurs.

„Cred că intrarea în zona euro este cu totul alt joc. Aşa cum unele ţări au aderat prematur, pentru mulţi politicieni, zona euro este văzută ca un free lunch, deci odată ce ai intrat acolo ai masă plină de bunătăţi: dobânzi foarte scăzute, deficite bugetare mai mari, cheltuieli bugetare mai puţin fundamentate, deci departe de furniza nişte constrângeri, zona euro creează nişte iluzii, iluzia că eşti cot la cot cu cei mari, cot la cot cu Germania, cu Franţa şi ca urmare îţi poţi permite lucrurile pe care ei şi le permit. Cred că abordarea trebuie să fie diferită”, a precizat Radu Crăciun.

În opinia sa, valorile culturale sunt importante pentru asigurarea trecerii la moneda unică europeană, deoarece acestea se reflectă în felul în care sunt administrate finanţele publice.

radu-craciun-bcr„Principala problemă şi asta este convingerea mea, de fapt, principala problemă a zonei euro şi a celor care vor să ajungă în euro nu este lipsa de convergenţă economică, ci lipsa de convergenţă culturală. Cred că problemele zonei euro sunt în mare măsură consecinţa divergenţei culturale între ţările care formează zona euro, diferenţa între valori, diferenţa între modul în care înţeleg să îşi administreze propria ţară, între politica fiscală, între priorităţile de cheltuieli (…) Întrebarea este, ca ţară care ne pregătim pentru zona euro, ne pregătim să convergem doar economic sau ne propunem să convergem şi din punct de vedere cultural, din punct de vedere al valorilor, al eticii în afaceri, al seriozităţii cu care abordăm politicile economice, a consecvenţei şi aşa mai departe”, a comentat economistul.

Lucian Croitoru, BNR: Ce vedeţi în stradă este de fapt o formă de manifestare a lipsei libertăţii proprietăţii şi libertăţii faţă de corupţie

Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, este de părere că o convergenţă reală nu se poate realiza îîn lipsa consolidării unei structuri profunde a României, bazată pe libertate economică.

“Există o structură profundă, după părerea mea, şi de ea depinde şi când vom adera la euro. După părerea mea, structura profundă în care noi nu am făcut progrese aproape deloc şi de care depind toate celelalte structuri este una economică în termeni de relaţii economice. Şi în primul rând mă refer la faptul că economia noastră ar trebui să fie cât mai liber posibilă să conveargă în termeni de libertate şi a convers în multe (…) În România nu este libertatea proprietăţii şi libertatea faţă de corupţie. Ce vedeţi în stradă este de fapt o formă de manifestare a lipsei acestor două libertăţi fundamentale“, a explicat Lucian Croitoru.

lucian-croitoru4În opinia sa, România a parcurs trei mari etape. Prima a avut loc în 1989 când “s-a rupt de comunism şi a făcut un mare deal în societate şi anume cei care au avut puterea politică atunci nu au fost în stare să recircule elitele. România  a reprodus elitele comuniste şi ele au preluat puterea şi economică şi legislativă”. Al doilea moment important a fost în 2005, când s-a produs o declanşare a luptei impotriva corupţiei.

“Iar acum, după părerea mea, suntem într-un nou moment în care acel deal se rupe. Atunci libertatea economică a fost confiscată şi menţinută la un nivel foarte scăzut. Ceea ce se vede azi este că acea libertate economică trebuie crescută”, a punctat consilierul guvernatorului BNR.

Ella Kallai, Alpha Bank: Zona euro nu a realizat convergenţa reală a economiilor mai slabe

Ella Kaella-kallaillai, economist-şef Alpha Bank, este de părere că zona euro nu a reuşit să le permită economiilor mai slabe să recupereze decalajele. Astfel, nucleul „dur” al statelor din zona euro aveau, la momentul formării blocului comunitar, un PIB per capita de 22-27 de mii de dolari.

“Grecia, Spania şi Portugalia au intrat cu fracţiune a PIB per capita şi anume de 50-60%. Toate au crescut cu de două ori venitul per capita. Deci între 1999 şi 2014 au crescut de două PIB-uri per capita exprimat în dolari. Decalajul s-a păstrat faţă de ţările din nucleul. Zona euro nu a realizat convergenţa reală a ţărilor care intră cu economii mai slabe”, a explicat economista.

Ea a arătat, totodată, că Slovenia a stagnat din 2009 până în 2014, iar Slovacia a crescut cu 2,4%. Cehia a stagnat şi ea, iar România şi Polonia au crescut cu peste 4% veniturile per capita în perioada 2009-2014.

Deci eu spun că există evidenţă că în cadrul zonei euro convergenţa reală nu se produce şi că pentru o ţară care este mult în urma celor care compun nucleul zonei euro este mai bine să stea în afara zonei până când se atinge convergenţa reală”, a conchis Ella Kallai.

 

Ionuţ Dumitru: Ţinta 2019 nu a fost luată în serios. Unii s-au îndatorat în euro bazându-se pe acest obiectiv

„Ţinta 2019 n-a fost niciodată un obiectiv asumat de cineva cu seriozitate”, a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, atrăgând atenţia că operaţional, această ţintă a devenit imposibil de atins.

ionut-dumitru1Ionuţ Dumitru a subliniat că aderarea la euro nu este o opţiune, România fiind obligată să facă acest pas la un moment dat, dar şi că felul în care se va fixa, dacă se va fixa, o nouă ţintă ar trebui să fie unul realist şi responsabil deoarece „un obiectiv care e nerealist poate genera comportamente care sunt ulterior dăunătoare economiei”. Spre exemplu, o parte a populaţiei poate a ales să se îndatoreze în euro gândindu-se că vom adera la zona euro în curând.

Preşedintele Consiliului Fiscal a punctat totodată că pentru a realiza convergenţa cu zona euro, România trebuie să realizeze întâi o convergenţă „internă”.

„Bucureştiul este la 130% din media PIB pe cap de locuitor din UE. Ce ne facem însă cu restul ţării. Nord-estul are 25-30% din media europeană. Avem ministere special create pentru dezvoltarea regională, minstere care au miliarde şi miliarde de euro. Ministerele dezvoltării au fost întotdeauna răsfăţatele bugetului de stat şi nu de ieri de azi (…) În interiorul ţării noastre, convergenţa reală este de fapt o divergenţă”, a arătat Ionuţ Dumitru.

Întrebat dacă probleme din zona euro ar trebui să reprezinte o sursă de îngrijorare pentru România, el a spus “evident că da. Nu poţi să intri într-o casă care arde”, însă a nuanţat, adăugând că acest lucru nu poate fi folosit ca un pretext.

Preşedintele Consiliului Fiscal a punctat că România trebuie să lucreze la recuperarea decalajelor de dezvoltare şi să nu crească deficite pentru susţinerea unor măsuri sociale. În opinia sa, există şi măsuri sociale ce au potenţialul de a duce la creştere economică, spre exemplu, creşterea indemnizaţiilor pentru mame care ar putea determina o creştere a natalităţii cu rezultate favorabile pe termen lung.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.11.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul Libanului a demisionat

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătății din Liban, Hamad Hassan, a anunțat luni demisia întregului guvern libian, decizia fiind luată sub presiunea faptului că mai mulți membri ai cabinetului… Mai mult

Stiri

Complexul Energetic Oltenia are nevoie de 7 mld. lei pentru investiții în producția pe gaze și din regenerabile

Adrian N Ionescu

Restructurarea producției Complexului Energetic Oltenia ar urma să coste circa 7 miliarde de lei doar pentru investiția în conversia grupurilor de producție pe cărbune în… Mai mult

Stiri

Redeschiderea Dosarului 10 august / Curtea de Apel București și-a declinat competența și trimite cazul la Tribunal

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a decis, luni, că nu are competenţa materială să judece cererea DIICOT de redeschidere a anchetei împotriva foştilor şefi ai… Mai mult

Stiri

Cel mai mare număr de decese înregistrat în luna iunie din ultimii 10 ani

Mariana Bechir

În luna iunie, în România au decedat 21.073 de persoane, cu 824 mai multe decât în luna mai şi cu 544 mai multe decât în… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Proiect de HG: Lista bolilor contagioase ce impun izolarea bolnavului

Vladimir Ionescu

Guvernul a întocmit lista de boli infecțioase pentru care se poate institui izolarea persoanelor bolnave cu semne şi simptome. Bolile contagioase vizate au fost stabilite… Mai mult

Stiri

3.000 de protestatari arestați în Belarus: Lukașenko acuză amestecul Cehiei în organizarea de proteste

Iulian Soare

Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a declarat luni că manifestațiile împotriva realegerii sale, reprimate violent de forțele de ordine, au fost „teleghidate” din străinătate. În urma… Mai mult

Europa

Olaf Scholz, varianta social-democraților germani pentru postul de cancelar

Iulian Soare

Social-democrații germani l-au propus luni pe Olaf Scholz, ministrul de finanțe și cel mai popular politician al partidului, să îi succeadă cancelarei Angela Merkel la… Mai mult