Aproximativ 88,5% din IMM-urile românești au raportat anul trecut dificutăți în recrutarea de lucrători cu competențe adecvate. Problema este mai accentuată în cazul întreprinderilor mijlocii (cu un număr de angajați între 50 și 249), unde România se înscrie în grupul de state – format împreună cu Belgia, Bulgaria, Cehia, Franța, și Slovacia – unde mai mult de 9 din 10 firme reclamă dificultăți în a găsi lucrători ce dețin competențele de care au nevoie.
UE, prinsă între șomajul la minime record și problema competențelor; consecința – angajarea asumată a unor lucrători fără calificarea necesară
Economia europeană încetinește, însă forța de muncă necesară companiilor este în continuare greu de acoperit, pe fondul unui șomaj foarte scăzut și a unei forțe de muncă potențiale reduse.
Problema asigurării forței de muncă adecvate, în date
Factorii determinanți ai deficitelor variază în funcție de sectoare și ocupații, unele sectoare fiind afectate în special de calitatea scăzută a locurilor de muncă, de dificultățile de recrutare pe o piață a forței de muncă restrânsă, dar și de schimbarea cerințelor în materie de competențe, inclusiv ca urmare a tranziției duble, arată o analiză Eurofound.
- Astfel, aproximativ 80% dintre angajatorii din UE au dificultăți foarte mari și moderate în recrutarea de lucrători calificați, iar IMM-urile sunt dezavantajate comparativ cu companiile mari, atât în ceea ce privește posibilitatea de a oferi salarii mai mari, cât și din perspectiva înaintării în carieră, conform unui raport Eurofound.
- De asemenea, firmele declară că unul din trei angajați nu deține competențele necesare: 17% sunt supracalificați și 13% necalificați.
- În această situație complexă și competiție acerbă a companiilor pe piața muncii, firmele s-au descurcat în funcție de urgență, astfel încât un sfert dintre ele și-au asumat recrutarea de lucrători fără competențele necesare.
- Un procent suplimentar de 18% raportează că mai puțin de unul din cinci recruți are competențele necesare.
- O sursă a deficitului de competențe este lipsa de formare în întreprinderi, iar Eurofound observă că în țările cu o pondere ridicată de lucrători necalificați, cum este cazul României, au o proporție mai scăzută de întreprinderi ce oferă formare angajaților.
- Pentru a face față deficitelor, 42% dintre întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) încearcă să utilizeze mai bine talentele existente, 33% să investească mai mult în formare și 32% să crească atractivitatea locurilor de muncă prin îmbunătățirea beneficiilor.
- Recrutarea din state terțe nu este considerată o soluție pentru nevoilor lor, în multe țări din cauza procedurilor greoaie, cum este cazul României, astfel încât mai puțin de 10% intenționala această forță de muncă.
De ce are România probleme mai mari decât Polonia și Cehia, deși înregistrează o pondere mai mică a joburilor vacante și o forță de muncă potențială adițională mai numeroasă
Rata locurilor de muncă vacante (LMV) în UE a scăzut ușor, de la 3% în al doilea trimestru al anului 2022 la 2,6% în al treilea trimestru al anului 2023, cu valori mai mari, de cel puțin 3,5%, în Austria, Belgia, Cehia, Germania și Țările de Jos.
În România, rata LMV era anul trecut de 0,78%, în scădere cu 0,12 puncte procentuale faţă de 2022.
De asemenea, România a avut și o forță de muncă potențială adițională (9,1%), din care se puteau recruta lucrători, mult mai ridicată decât cea din Polonia sau Cehia – de 4,8%, respectiv 6,4%.
Forța de muncă potențială adițională reprezintă suma a două categorii de persoane:
- „persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul”
- „persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul”.
Analiza Eurofound arată că există o corelație pozitivă între ponderea lucrătorilor necalificați și cea a întreprinderilor în care competențele și cunoștințele necesare angajaților se schimbă foarte rapid.
Piețele muncii din țările care înregistrează scoruri ridicate la ambii indicatori (de exemplu Grecia, Bulgaria, Cipru și România) sunt sunt mai susceptibile de a suferi de blocaje în materie de competențe din cauza unei neconcordanțe între disponibilitatea de lucrători lucrători calificați și evoluția nevoilor de competențe.
Aceasta este o dimensiune a deficitului de forță de muncă care completează datele privind locurile de muncă vacante și evidențiază că și în țările în care rata locurilor de muncă vacante este scăzută, deficitele pot persista ca urmare nepotriviri între nevoile de competențe și oferta de competențe.
Procedurile administrative – piedică în accesarea lucrătorilor calificați din state terțe
România are unul dintre cele mai mici procente de lucrători din țări din afara UE, după Italia și Ungaria.
Dorința întreprinderilor de a utiliza rutele de recrutare prin migrație este mai mare decât utilizarea efectivă, din cauza barierelor administrative, dar și a provocărilor legate de recunoașterea calificărilor, precum și din cauza lipsei competențelor lingvistice.
Conform mediului de afaceri din România, principala piedică în folosirea ofertei statelor terțe o reprezintă procedurile foarte greoaie și durata îndelungată de accesare a acestei forței de muncă.
Se observă că statele din Europa de Est și Centrală au apelat în mai mică măsură la importului forței de muncă din state terțe, Polonia fiind excepția, dar explicația constă în numărul mare de ucraineni ajunși pe teritoriul său după izbuncirea războiului.
Cum încearcă firmele să depășească problemele de recrutare, care împiedică extinderea afacerii
Concurența mai mare provocată pe piața recrutorii înseamnă că angajatorii trebuie să depună eforturi tot mai mari în ceea ce privește marketingul și imaginea angajatorului, oferind salarii mai bune, beneficii nesalariale și condiții de muncă bune.
Flexibilitatea programului de lucru, munca de la distanță și asistența pentru locuință și îngrijirea copiilor, au devenit beneficii din ce în ce mai importante pentru păstrarea angajaților.
Angajatorii din sectoarele cu o capacitate limitată de a îmbunătăți anumite condiții de muncă (de exemplu, atunci când munca la distanță nu este posibilă) trebuie să se bazeze pe alte tipuri de beneficii , precum asistența pentru găsirea unei locuințe, îngrijirea copiilor sau oferirea de asigurări private de sănătate.
Unele întreprinderi din UE au dezvoltat inițiative pentru angajarea refugiaților din Ucraina. Și în acest caz există probleme legate de nerecunoașterea calificărilor, de lipsa competențelor lingvistice, dar și de durata incertă a șederii acestora.
(Citește și: Paradox / deficit masiv de forță de muncă într-o țară cu un segment uriaș de populație inactivă – studiu AmCham)
****
Urmărește-ne pe Google News
