fbpx

La obiect

România – locul 7 în UE la ponderea energiei electrice din surse regenerabile, dar în regres pe ultimii patru ani

România s-a situat în 2019 pe locul 7 în UE la ponderea energiei electrice obținute din surse regenerabile, potrivit datelor publicate de Eurostat, înaintea Germaniei… Mai mult

10.01.2021

La obiect

Cifra de afaceri din comerț: +2,1% pe primele 11 luni din 2020, prin revenirea vânzărilor de produse nealimentare

Comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a înregistrat o creștere de 2% în volum brut a cifrei de afaceri cumulat pe primele unsprezece luni… Mai mult

07.01.2021

Chestiunea

Matematica pandemiei: Costul sănătății vs. costul bolii. Studiu de caz – SUA în criza Covid-19

Costurile financiare cumulate ale pandemiei de COVID-19 asupra Statelor Unite, estimare care a ținut cont de pierderile economice, dar și de cele survenite ca urmare… Mai mult

07.01.2021

Chestiunea

O stafie plutește peste Câmpia Română: Canalul de irigatii Siret-Bărăgan. Despăgubirile pentru secetă sunt de 5 ori mai mari decât alocările pentru irigații

Mult visatul canal de irigații Siret – Bărăgan, care ar trebui să aducă apă pentru mai mult de jumătate de milion de hectare din Câmpia… Mai mult

06.01.2021

Cât aruncă în joc statele europene pentru a limita efectele crizei și care este situația în România

de Raluca Florescu , 3.11.2020

Pe fondul pandemiei, între economiile din Europa a început o adevărată cursă a cheltuielilor pentru ieşirea din recesiune şi revenirea la normalitate. Între statele membre există însă diferențe semnificative când vine vorba de volumul fondurilor şi ce tip de ajutoare oferă, scrie Reuters.

Statele bogate din nord sunt în măsură să îşi susţină economiile cu bani gheaţă, sume nerambursabile, în timp ce statele mai sărace din sud se bazează mai mult pe ajutoare pe termen scurt sub forma împrumuturilor şi scutirilor temporare de la plata taxelor.

Think-tank-ul Bruegel estimează ajutorul nerambursabil oferit de Germania companiilor şi cetăţenilor săi la un nivel de 8,3% din Produsul Intern Brut, apropiat de cel de 9,1% din PIB, din SUA.

Sumele alocate de Berlin includ 100 de miliarde de euro pentru recapitalizarea şi preluarea de participaţii la companiile afectate de coronavirus, 23,5 miliarde de euro pentru subvenţionarea salariilor celor care sunt în şomaj parţial şi 18 miliarde de euro sub formă de granturi directe către micile companii.

Sprijin redus în țările afectate de precedenta criză, din 2008

În contrast, economiile care în 2009 au fost în centrul crizei datoriilor suverane pot să acorde un sprijin mult mai mic. De exemplu ajutoarele directe oferite de Portugalia sunt echivalente cu 2,5% din PIB, în Grecia sunt de 3,1 din PIB%, în Spania de 3,7% din PIB iar în Italia de 3,4% din PIB.

Autorităţile de la Roma au oferit un moratoriu, în valoare de peste 220 miliarde de euro, de la plata creditelor şi ipotecilor pentru micile companii, însă la finele lunii ianuarie 2021 companiile vor trebui să reia rambursarea creditelor, de la acelaşi nivel la care erau înaintea moratoriului.

Oficialii de la Madrid se confruntă cu o dilemă similară. Guvernul spaniol a garantat credite în valoare de 140 de miliarde de euro către firme, iar băncile au negociat perioade de graţie cu companiile în legătură cu calendarul de rambursare. Însă pe măsură ce aceste perioade de graţie se încheie, există îngrijorări cu privire la faptul că ar putea urma un val de insolvenţe, iar autorităţile spaniole caută să suplimenteze ajutoarele oferite.

Planul de relansare al Uniunii Europene, în valoare de 750 de miliarde de euro, ar urma să reducă aceste diferenţe între nord şi sud. Însă banii de la fondul de redresare nu vor veni decât începând de anul viitor, iar alocarea fondurilor va decurge lent.

Pachetul de ajutor din România – 2,4% din PIB, banii au fost risipiți în ultimii ani

România a încheiat anul 2019 cu cel mai mare deficit bugetar la nivelul UE. Din cauza politicilor pro-ciclice derulate până în 2019, nu a existat spațiu fiscal pentru a promova măsuri de sprijin substanțiale pentru economie, reiese dintr-un raport al Băncii Mondiale, publicat în octombrie.

„Politicile pro-ciclice derulate din 2016 încoace nu au oferit autorităților suficient spațiu fiscal pentru a combate efectele pandamiei și de aceea cheltuielile României pentru a combate criza Covid au fost de circa 5 miliarde de euro (aproximativ 2,4% din PIB), unele dintre cele mai mici din Uniunea Europeană”, se menționează în raport Băncii Mondiale.

Instituția trece în revistă faptul că, în România, aproape 1,3 milioane de salariați au beneficiat, în perioada pandemiei, de schema de sprijin oferită celor aflați în șomaj tehnic. Totodată, Guvernul a lansat programul IMM Invest și o schemă de ajutor de stat pentru sprijinirea IMM-urilor aflate în dificultate în valoare de 1 miliard de euro.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.11.2020

Lăsați un comentariu


Europa

Noul președinte al CDU – Armin Laschet, un continuator al politicii Angelei Merkel

Iulian Soare

Armin Laschet (foto), premierul landului Renania de Nord-Westfalia, adept al continuării orientării centriste a actualului cancelar german Angela Merkel, a fost ales sâmbătă preşedinte al… Mai mult

Europa

Guvernul francez respinge definitiv preluarea Carrefour de către un grup canadian: “Este în joc securitatea alimentară”. Couche-Tard renunță

Iulian Soare

Ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, a exprimat vineri opoziţia fermă a autorităţilor de la Paris faţă de o eventuală preluare a grupului de… Mai mult

Stiri

Ministerele trebuie să definitiveze, până pe 4 februarie, măsurile de reducere a pierderilor şi/sau plăţilor restante înregistrate la finalul anului trecut

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat vineri un memorandum cu tema „elaborarea de către ministere sau alte autorităţi publice centrale a unui Memorandum până la data de 4… Mai mult

Stiri

Militari și polițiști din SUA, sub lupa procuraturii pentru aderarea la ”ideologia privind supremația albilor” și violență excesivă la manifestatiile BLM

Iulian Soare

O anchetă a fost deschisă joi în legătură cu eforturile Pentagonului pentru a lupta împotriva ascensiunii extremismului în rândul forţelor armate americane, în contextul în… Mai mult

Stiri

Consulul României la Bonn a fost demis – este urmărit penal în noul dosar al lui Liviu Dragnea

Vladimir Ionescu

Gheorghe Dimitrescu, pus joi seara sub urmărire penală de DNA alături de Liviu Dragnea în dosarul vizitei în SUA la învestitura lui Donald Trump, în… Mai mult

Stiri

La București și Cluj au fost programate toate vaccinurile anti-Covid alocate în acest moment

Vladimir Ionescu

Vineri, prima zi de programare pentru a doua etapă de vaccinare anti-Covid, peste 190.000 de persoane s-au înscris pentru imunizare, dintre care 50.000 în București.… Mai mult

Stiri

BNR a redus dobânda de politică monetară până la 1,25%

Adrian N Ionescu

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României  (BNR) a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară până la nivelul de 1,25% pe an, de… Mai mult