Pe fondul pandemiei, între economiile din Europa a început o adevărată cursă a cheltuielilor pentru ieşirea din recesiune şi revenirea la normalitate. Între statele membre există însă diferențe semnificative când vine vorba de volumul fondurilor şi ce tip de ajutoare oferă, scrie Reuters.

Statele bogate din nord sunt în măsură să îşi susţină economiile cu bani gheaţă, sume nerambursabile, în timp ce statele mai sărace din sud se bazează mai mult pe ajutoare pe termen scurt sub forma împrumuturilor şi scutirilor temporare de la plata taxelor.

Think-tank-ul Bruegel estimează ajutorul nerambursabil oferit de Germania companiilor şi cetăţenilor săi la un nivel de 8,3% din Produsul Intern Brut, apropiat de cel de 9,1% din PIB, din SUA.

Sumele alocate de Berlin includ 100 de miliarde de euro pentru recapitalizarea şi preluarea de participaţii la companiile afectate de coronavirus, 23,5 miliarde de euro pentru subvenţionarea salariilor celor care sunt în şomaj parţial şi 18 miliarde de euro sub formă de granturi directe către micile companii.

Sprijin redus în țările afectate de precedenta criză, din 2008

În contrast, economiile care în 2009 au fost în centrul crizei datoriilor suverane pot să acorde un sprijin mult mai mic. De exemplu ajutoarele directe oferite de Portugalia sunt echivalente cu 2,5% din PIB, în Grecia sunt de 3,1 din PIB%, în Spania de 3,7% din PIB iar în Italia de 3,4% din PIB.

Autorităţile de la Roma au oferit un moratoriu, în valoare de peste 220 miliarde de euro, de la plata creditelor şi ipotecilor pentru micile companii, însă la finele lunii ianuarie 2021 companiile vor trebui să reia rambursarea creditelor, de la acelaşi nivel la care erau înaintea moratoriului.

Oficialii de la Madrid se confruntă cu o dilemă similară. Guvernul spaniol a garantat credite în valoare de 140 de miliarde de euro către firme, iar băncile au negociat perioade de graţie cu companiile în legătură cu calendarul de rambursare. Însă pe măsură ce aceste perioade de graţie se încheie, există îngrijorări cu privire la faptul că ar putea urma un val de insolvenţe, iar autorităţile spaniole caută să suplimenteze ajutoarele oferite.

Planul de relansare al Uniunii Europene, în valoare de 750 de miliarde de euro, ar urma să reducă aceste diferenţe între nord şi sud. Însă banii de la fondul de redresare nu vor veni decât începând de anul viitor, iar alocarea fondurilor va decurge lent.

Pachetul de ajutor din România – 2,4% din PIB, banii au fost risipiți în ultimii ani

România a încheiat anul 2019 cu cel mai mare deficit bugetar la nivelul UE. Din cauza politicilor pro-ciclice derulate până în 2019, nu a existat spațiu fiscal pentru a promova măsuri de sprijin substanțiale pentru economie, reiese dintr-un raport al Băncii Mondiale, publicat în octombrie.

„Politicile pro-ciclice derulate din 2016 încoace nu au oferit autorităților suficient spațiu fiscal pentru a combate efectele pandamiei și de aceea cheltuielile României pentru a combate criza Covid au fost de circa 5 miliarde de euro (aproximativ 2,4% din PIB), unele dintre cele mai mici din Uniunea Europeană”, se menționează în raport Băncii Mondiale.

Instituția trece în revistă faptul că, în România, aproape 1,3 milioane de salariați au beneficiat, în perioada pandemiei, de schema de sprijin oferită celor aflați în șomaj tehnic. Totodată, Guvernul a lansat programul IMM Invest și o schemă de ajutor de stat pentru sprijinirea IMM-urilor aflate în dificultate în valoare de 1 miliard de euro.