Carta Albă a Apărării 2021 - România ia în calcul ieșirea din operațiunile navale din Marea Neagră la care participă și Rusia - CursDeGuvernare.ro
marți

19 octombrie, 2021

Carta Albă a Apărării 2021 – România ia în calcul ieșirea din operațiunile navale din Marea Neagră la care participă și Rusia

24 februarie, 2021

Între principalele direcții de acțiune în cooperarea regională din domeniul apărării, România a stabilit încurajarea unor formate aliate pentru asigurarea securității în regiunea Mării Negre, luând în calcul ”încetarea pe termen nelimitat a Operațiunii Black Sea Harmony și a cooperării în cadrul Grupului naval BLACKSEAFOR”.

Ambele sunt programe inițiate de către Turcia, în 2004, respectiv 2001, la care participă și Rusia.

Ministerul Apărării a prezentat miercuri, în Guvern, Carta Albă a Apărării 2021, document de politici publice de implementare a Strategiei Naționale de Apărare 2020-2024. Documentul, afirmă autorii, reflectă schimbările majore la nivel regional și internațional, identifică și propune soluții ca forțele armate românești să fie pregătite să facă față oricărui tip de provocare.


La nivel de teorie, analiză și evaluare, documentul surprinde fidel tendințele momentului, tendințe reliefate de altfel și în documentele strategice ale NATO și UE.

La nivel practic, Carta Albă 2021 detaliază și prioritizează programele deja clasice de înzestrare, atingând doar principial chestiuni legate de dezvoltare/cercetare sau tehnologie (IA și UAV) și doar în strânsă legătură cu programe europene de profil.

Factor major de îngrijorare: comportamentul asertiv al Federației Ruse

În partea de evaluare a mediului internațional de securitate se afirmă:

Arhitectura sistemului global de securitate se află în plin proces de reașezare. Pe măsura creșterii stării de nesiguranță strategică, preferința statelor se îndreaptă tot mai mult către folosirea cadrului bilateral, în detrimentul celui multilateral, pentru promovarea agendelor specifice. Diminuarea importanței relațiilor multilaterale va duce la scăderea drastică a predictibilității și coerenței de acțiune, răspunsul comunității internaționale fiind mult mai greu de anticipat. (…)


Mai mult, pandemia catalizează vizibil concentrarea statelor asupra problemelor naționale, indiferent că ele sunt de natură sanitară, economică sau militară. Din punctul de vedere al țării noastre, se constată diversificarea paletei de amenințări, care produc efecte specifice ale confruntății și surprinderii strategice. (…)

Este de așteptat activarea unor conflicte înghețate, fapt care va duce la la multiplicarea cazurilor de conflicte asimetrice și hibride, în funcție de interesele statelor din regiunea respectivă. Luând în considerare existența unor astfel de conflicte în proximitatea României și comportamentul asertiv al Federației Ruse, apariția unor astfel de confruntări constituie un factor major de îngrijorare.

Carta Albă reafirmă angajamentele României față de NATO și UE, dorința de aprofundare a parteneriatului strategic cu Statele Unite și determinarea de a aloca 2% din PIB cheltuielilor de Apărare.

Finanțele și Economia Apărării

Legat de acest ultim aspect, Carta furnizează și o ”rețetă” de alocare financiară a bugetului Apărării: 20% pentru achiziții și 2% pentru cercetare.

Planificarea financiară multianuală, în tabelul de mai jos:

Documentul pune accent pe nevoia de adaptare continuă a cadrului legislativ național pentru a putea atrage finanțări europene prin Fondul European de Apărare (EDF) și Programul European de Dezvoltare Industrială în Domeniul Apărării (EDIDP), fonduri care să permită ”retehnologizarea industriei naționale de apărare precum și interoperabilitatea echipamentelor Armatei Române cu cele ale aliaților euroatlantici.

Un obiectiv fundamental enunțat în Cartă este acela ca programele de înzestrare să contribuie fundamental la consolidarea industiei autohtone de profil.

Programe de investiții esențiale

Documentul trece în revistă ”programele de investițiie sențiale destinate să asigure interesele de securitate ale statului român. Aceste sunt:

  • Transportor blindat pentru trupe
  • Autoturisme de teren blindate și neblindate de tip ușor
  • Sisteme C4I (sisteme de comandă și control) cu capabilități de integrare ISTAR ( informații, supraveghere, localizare țintă și recunoaștere)
  • Avion multirol pentru Forțele Aeriene
  • Vânător de mine
  • Sisteme de rachete sol-aer cu rază lungă – HSAN
  • Corvete multifuncționale
  • Elicoptere
  • Modernizarea aeronavelor IAR-99 din dotarea MApN
Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În noul context sanitar, Carta Albă anunță și un program de reabilitare a infrastructurii spitalicești a Armatei.

Cele mai importante proiecte de infrastructură

Proiectele de infrastructură care urmează să fie realizate în România:

  • poligon pentru instruire pentru luptă urbană
  • dezvoltarea facilităților aeroportuare de la Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu
  • facilitate pentru depozitare stocurilor de medicamente și echipamente sanitare la Centrul zonal Sebeș, pus la dispoziția NATO
  • realizarea infrastructurii relaționate cu programe majore de achiziții – HSAM și MLRS – precum și celei necesare funcționării în România a celor 4 comandamente multinaționale
  • proiecte ce derivă din Parteneriatul strategic cu SUA
  • proiecte ce asigură prepoziționarea de echipamente militare ale aliaților

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr