De datele privind participația de 50% a ExxonMobil la concesiunea zăcământului de gaze Neptun Deep din Marea Neagră s-au interesat mai multe companii decât cele al căror nume au fost vehiculate până acum.
La camera de date a Exxon ar fi cerut acces și compania petrolieră maghiară MOL Oil and Gas Plc și fondul american de investiții Carlyle și o asociere (Cox llc) în care este implicată o companie petrolieră de mărime medie, Cox Oil LLC, potrivit surselor citate de e-nergia.ro.
Carlyle s-a implicat prin Black Sea Oil And Gas (BSOG), pe care o deține. BSOG este singura companie care a luat decizia finală de investiții într-unul din perimetrele din Marea Neagră concesionate de statul român (Midia).
MOL este una dintre cele patru mari rețele de distribuție a carburanților în România, iar Cox Oil LLC „are un portoliu de producție în Golful Mexic de 85.000 de barili pe zi, ceva mai mult decât jumătate din producția Petrom”, potrivit sursei citate.
S-a mai interesat despre situația Neptun Deep și compania mamă a grupului Lukoil (nu subsidiara sa din Olanda, Lukoil Overseas Atash, implicată deja în perimetrul Trident din Marea Neagră).
Pe de altă parte, există o cameră de date și la OMV Petrom, care deține cealaltă jumătate din concesiune şi care ar putea fi interesată să ajungă la un pachet majoritar, în asociere cu compania poloneză PGNiG şi cu Romgaz.
Participarea Romgaz a mai fost invocată inclusiv de conducerea companiei și de ministrul Economiei, care a atras atenția americanilor că România preferă ca Exxon să facă exitul prin vânzarea concesiunii (care are nevoie de o hotărâre de guvern).
(Citiți și: „Guvernul preferă un cumpărător din UE sau NATO pentru participaţia ExxonMobil la Neptun Deep”)
Cealaltă opțiune a Exxon ar putea să convină mai mult americanilor: vânzarea companiei înregistrată în Bahamas, care deține formal concesiunea.
Zăcământul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră a fos estimat la 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze. Cele două companii au anunțat că nu vor lua decizia finală de de investiţii în extracţia gazelor. Au invocat „condiţiile inacceptabile” puse de Guvernul român prin OUG 114, după ce o mult îndelungată negociere a aşa numitei legi offshore, dusese deja la reglementări contestate de investitori, cărora nu le se garantează neschimbarea regimului fiscal.
