fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Diminuarea PIB pe S1, ajustată de la -4,7 la -4,5%. Scăderea producției industriale, principalul factor

INS a anunțat un rezultat de -4,5% al PIB pe S1 2020, deși a recalculat în jos rezultatul pe T2 cu circa 1,1 miliarde lei.… Mai mult

11.10.2020

La obiect

Paradox românesc pe piața asigurărilor de catastrofă: O comparație cu celelalte state UE la eficiența obligativității

România este printre puținele țări din Europa în care asigurarea locuințelor este obligatorie. Cu toate astea, doar una din cinci locuințe deține o asigurare împotriva… Mai mult

11.10.2020

Evenimentul

Acord semnat la Washington: un consorțiu de firme din SUA, România, Canada, Franța va dezvolta proiectul nuclear Cernavodă

Secretarul pentru Energie din SUA, Dan Brouillette, și ministrul român al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, au parafat vineri un proiect de… Mai mult

09.10.2020

La obiect

Salariile în plină pandemie: August 2020 – câștigul net, diminuat cu aproape trei procente față de iulie

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna august 2020 a fost de 5.337 lei, cu 131 de lei sau 2,4% mai… Mai mult

09.10.2020

Capitalurile străine prin economia României: Cât, cum, ce

de Marin Pana 3.5.2015

investitii straineDin cele 44.575 grupuri de întreprinderi existente în economia națională și identificate pentru anul 2013 de statistica oficială, doar 12% erau rezidente sau controlate din interior, în timp de 88% erau grupuri de întreprinderi multinaționale controlate din străinătate. ”Scorul” de 5.308 la 39.267 în favoarea capitalului străin ne dă măsura în care economia națională mai este și ”românească”.

Pe lângă ponderea relativ mică la nivel numeric în cadrul activității economice, se poate observa că marea majoritate a grupurilor rezidente de întreprinderi ( circa 90%) sunt constituite din numai două sau trei întreprinderi. Pentru a avea și dimensiunea la nivel internațional a dezvoltării capitalului românesc, trebuie scos în evidență faptul că doar 60 de întreprinderi multinaționale sunt controlate din interior.

Grupurile de întreprinderi din România sunt concentrate în comerț și sectorul auto-moto (unde reprezintă 31% din numărul de întreprinderi), construcții (13%) și industria prelucrătoare (11%).

Foarte interesant, singurul segment pe care ponderea întreprinderilor rezidente este mai mare decât media națională (nu cu mult, dar semnificativ) este industria prelucrătoare (12%), în timp ce în comerț ponderea scade la 21% iar în construcții la 11%.

tabel 1Germania, Olanda și Austria formează podiumul topului subgrupurilor de întreprinderi multinaționale care operează în România.

Dacă li se adaugă și țara de pe locul patru, Franța, se realizează majoritatea absolută la nivelul economiei românești. De remarcat, în context, faptul că partenera noastră situată pe locul doi în comerțul exterior, Italia, apare doar pe locul cinci la nivelul grupărilor de întreprinderi.

tabel 2În mod evident, Cipru și Luxemburg nu reprezintă, în cea mai mare parte, decât țări care funcționează pe post de placă turnantă pentru capitaluri poziționate în alte țări occidentale mai mari (este, în parte și situația pentru Olanda și Austria) și aflate în căutare de fiscalitate mai ”prietenoasă”. Ceea ce explică și de ce SUA, cea mai mare economie a lumii, apare doar pe locul 9 iar Marea Britanie doar pe locul 10.

Industria prelucrătoare și comerțul constituie corpul comun al sectoarelor unde s-au canalizat capitalurile din Germania, Olanda și Austria. Acestea se particularizează, destul de sugestiv, după cea de a treia zonă de interes manifestat față de economia românească.

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Pe de o parte, contribuția acestor clustere de întreprinderi controlate din străinătate la dezvoltarea economică și la creșterea nivelului de trai este esențială. Pe de altă parte se poate pune problema cui îi folosește, unde ajung în final rezultatele activității economice și cine decide direcțiile de dezvoltare ale economiei românești. Toate acestea cu implicațiile aferente în domeniul social, prin intermediul nivelului de retribuire a muncii prestate în aceste întreprinderi și al taxelor colectate la bugetul național de pe urma activității derulate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.5.2015

Un raspuns

  1. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    4.5.2015, 1:02 pm

    1.Nimic de mai bun augur pentru stiinta economica romaneasca – decit intelegerea de catre partea cea mai activa si implicata in economia reala a intelighentiei – ca accelerarea dezvoltarii economice europeane, incepe si trece obligatoriu, prin dezvoltarea economica nationala.
    Ungaria a inteles de ani buni acest lucru, dar in lipsa studierii si cunoasterii mecanismelor si tehnicilor dezvoltarii (epocii globalizarii pietelor nationale), nu poate crea un “proiect national” pro-activ de reconstructie economica si industriala.In lipsa unui instrumentar “pro-activ” de dezvoltare economica, ea intelege sa forteze lucrurile prin masuri de forta, de tip etatist. Autoritarismul sau economic binecunoscut, indeparteaza treptat investititorii straini si introduce efecte perverse sau negative in procesul dezvoltarii, care trebuie purtat numai cu instrumente organice de imbunatatire a competitivitatii economice nationale si a celor de accelerare a dezvoltarii industriale, catre zona high-tech.
    Aceasta nevoie devine absolut evidenta, cita vreme Ungaria are un indice general de competitivitate/functionalitate economica de numai 51, fata de cei sub 30 ai tarilor Vestice, ori 1 si 2, in Hong-Kong si Singapore…
    De indicele de competitivitate economica 74 al Romaniei ce sa mai vorbim – fiindca vorbesc de la sine periplurile Guvernamentale inutile, care imbie investitorii straini la afaceri.Acestea ramin mereu lipsite de finalitate, mai ales dupa dupa Criza – in lipsa unui proiect economic national care sa duca lucrurile intr-o directie pozitiva…

Lăsați un comentariu


Stiri

Moment istoric: liderii marilor religii se vor ruga în comun pentru pace

Iulian Soare

Papa Francisc şi lideri de diferite religii, printre care şi patriarhul ortodox Bartolomeu I, se vor ruga marţi în Piaţa Campidoglio din Roma pentru victimele… Mai mult

Stiri

Michael Horodniceanu, care a revoluționat traficul din New York, îl va consilia pro bono pe Nicușor Dan

Vladimir Ionescu

Nicușor Dan a obținut sprijinul profesorului american de origine română Michael Horodniceanu, care a condus timp de mai mulți ani tot ce a ținut de… Mai mult

Stiri

Șeful Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice, din Poliția Română, pus sub control judiciar

Vladimir Ionescu

Marius Eduard Moise, comisar şef în cadrul IGPR – Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice, a fost pus luni sub control judiciar, de către procurorii… Mai mult

Stiri

Eurostat: România, cea mai mare creștere la nivelul UE, în august, a lucrărilor de construcții

Raluca Florescu

România a înregistrat în august o creștere anuală de 12,4% a lucrărilor de construcții, cea mai mare la nivelul statelor membre, după cum reiese din… Mai mult

Stiri

Oficial: Capitala întră în scenariul roșu pentru 14 zile – școlile, restaurantele și teatrele se închid, purtarea măștii devine obligatorie și pe stradă

Vladimir Ionescu

Masca devine obligatorie în toate spațiile publice din Capitală, iar cursurile se mută în online, începând de marți, ora 00.00, conform măsurilor anunțate luni de… Mai mult

Stiri

Directorul medical Spitalului Colentina a demisionat. Unitatea este acum în totalitate destinată pacienților Covid

Vladimir Ionescu

Sabina Zurac (foto) a demisionat din poziția de director medical al Spitalului Colentina, vineri, înainte de anunțul autorităților potrivit căruia unitatea va trata exclusiv pacienți… Mai mult

Stiri

RePatriot App – aplicația care conectează românii de pretutindeni cu oportunitățile de acasă

Vladimir Ionescu

RePatriot anunță luni lansarea unei aplicații care apropie românii de pretutindeni – RePatriot App, cu ajutorul căreia ”poți fi mereu conectat cu oportunitățile pe care… Mai mult