luni

4 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

27 aprilie, 2020

Economiile din sud-estul Europei vor consemna cele mai adânci recesiuni din regiune în acest an. România, care are un spațiu de manevră limitat atât în ceea ce privește politica fiscală cât și cea monetară, va înregistra și cea mai lentă revenire, sunt de părere specialiștii de la Capital Economics.

Capital Economics anticipează o contracție a PIB-ului României de 7,5% în acest an. În ceea ce privește evoluția finanțelor publice, analiștii prognozează un deficit de peste 9% din PIB în 2020 și de peste 7% din PIB în 2021.

Cu privire la politica Băncii Naționale a României (BNR), consultanții anticipează o scădere a dobânzii cheie de politică monetară, de 0,25 puncte procentuale, la ședința din 20 mai. Aceasta ar urma să rămână la nivelul de 1,75% până la sfârșitul lui 2021, din cauza spațiului de manevră mic al băncii centrale, generat de situația deficitului de cont curent.


”Există puțin spațiu de manevră. Deficitul mare de cont curent va preveni orice măsură de înlesnire a politicii monetare. Adâncirea deficitului bugetar încă din 2019 arată că guvernul și-a epuizat deja spațiul fiscal. Achiziția de titluri de stat de către banca centrală pe piața secundară ar trebui să ajute guvernul să își majoreze cheltuielilor fără o reacție prea urâtă din partea piețelor de obligațiuni”, se arată într-o analiză.

Moody’s, care a revizuit recent perspectiva de rating a României de la ”stabilă” la ”negativă”, a avertizat la rândul său asupra poziției externe precare.

De la o poziție aproape echilibrată în 2014, deficitul de cont curent a crescut semnificativ la 4,6% din PIB în 2019.

”Ritmul de creștere a deficitului de cont curent a fost însoțit de o scădere a acoperirii sale de investiții străine directe (ISD). În timp ce acoperirea deficitului de cont curent prin fluxuri generatoare de datorii (ISD, capitaluri proprii, soldul contului de capital) a fost cu mult peste 100% între 2013 și 2016, raportul a scăzut la 111% în 2017, urmat de 84% în 2018 și 79% în 2019”, a avertizat agenția.


Privind în viitor, fluxurile de investiții străine va avea o evoluție anemică în perioadă următoare, avertizează specialiștii agenției.

În plus, Moody’s a avertizat asupra tendinței de creștere a datoriei externe în valută, pe termen scurt.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

”Datoria externă semnificativă a României (de 47,5% din PIB la sfârșitul lui 2019) a trecut treptat către o pondere mai mare a datoriei pe termen scurt, pe fondul creșterii împrumuturilor companiilor. La sfârșitul anului trecut, ponderea datoriei externe pe termen scurt urcase la 30,4%, de la 26,1% la sfârșitul lui 2016. Ca urmare, indicatorul de vulnerabilitate externă (EVI) este așteptat să atingă nivelul de 164% în 2020”, se arată în ultima analiză cu privire la situația României.

Nerezidenții dețin 46,3% din datoria publică a României, iar ponderea datoriei în valută era de 48,7% în 2019. ”O depreciere a leului ar duce la o deteriorare suplimentară a finanțelor publice”, notează agenția.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: