Plenul Parlamentului European a respins marţi candidatura vicepremierului Viorel Ştefan pentru Curtea Europeană de Conturi. anunţă europarlamentarul Siegfried Mureşan, care consideră că „Guvernul trebuia să retragă candidatul şi să nu se facă de ruşine în plenul PE”.
”După ce candidatul Guvernului Dăncilă pentru funcţia de membru al Curţii Europene de Conturi a primit vot de blam în comisia de specialitate a Parlamentului European, trebuia să înţeleagă mesajul: este insuficient pregătit pentru această funcţie. Nu a convins comisia de specialitate şi singurul lucru pe care putea să-l facă era să-şi retragă candidatura. Nu a înţeles şi a preferat să ducă ruşinea în plenul Parlamentului European”, afirmă Mureşan.
El relatează că în plen, europarlamentarii au urmat avizul negativ al specialiştilor din Comisia pentru control bugetar şi au confirmat votul negativ cu un scor „usturător”: 222 voturi „pentru” şi 372 voturi „împotrivă”.
„Guvernul Dăncilă a pierdut de două ori. În timp ce candidatul croat a primit avizul Parlamentului European, candidatul Guvernului Dăncilă a eşuat. Guvernul trebuia să retragă candidatul şi să nu se facă de ruşine în plenul PE”, conchide Siegfried Mureşan.
Comisia de control bugetar (CONT) a Parlamentului European a respins, în ședința din 9 aprilie, propunerea Guvernului Dăncilă pentru poziția de membru al Curții Europene de Conturi. Potrivit unui comunicat al comisiei, în timpul audierii lui Viorel Ștefan ”mai mulți parlamentari europeni au pus la îndoială rolul acestuia în rezultatele slabe înregistrate de țara sa în combaterea corupției”.
Votul în comisie a fost secret, iar rezultatul a fost de 8 voturi pentru și 12 voturi împotrivă.
Curtea Europeană de Conturi, cu sediul în Luxemburg, are 28 de membri, câte unul din fiecare țară membră a UE. Ei sunt numiți pentru un mandat de șase ani.
Consiliul, după consultări cu Parlamentul European, decide asupra candidatului propus de fiecare țară. Dacă PE are o opinie nefavorabilă despre unul dintre candidați, președintele legislativului european cere Consiliului să retragă această nominalizare și să propună un alt candidat.
Totuși, Consilul UE, a cărui președinție este în prezent asigurată de România, poate să numească și candidații respinși de Parlament.
