La obiect

Documente MFP – execuția după T3: ”gaura” reală de la buget este de 21,7 mld de lei

Anunțul de miercuri al premierului Ludovic Orban, potrivit căruia gaura de buget este de 11 miliarde de lei, este contrazis chiar de datele oficiale ale… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

5 viziuni antagonice asupra proiectului de Buget multianual propus de Comisia Juncker. Critici deschise la summit-ul Coeziunii

Propunerile Comisiei Europene încă în funcţie în legătură cu viitorul cadru financiar multianual al UE (2021-2027) sunt inechitabile faţă de statele central şi est-europene, întrucât… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

Ce vinde și ce cumpără România: Competitivitatea generală și produsele producătoare de deficit

Datele finale publicate de INS arată că România a ajuns în 2018 la un deficit comercial de 7,5% din PIB, valoare foarte mare atât în… Mai mult

04.11.2019

Analiză

Ponderea taxării în PIB. Și două ”mici” mari probleme

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a situat anul trecut penultima în UE în ceea ce privește ponderea în PIB a taxelor colectate, cu doar… Mai mult

03.11.2019

Cronicile

Analiză / Când statul ”iese din criză” înaintea economiei: Bugetul de stat și punctul său nevralgic. Lecțiile anului 2013

de Marin Pana 2.2.2014

România a încheiat anul 2013 cu un deficit al bugetului general consolidat de 2,5% din Produsul Intern Brut. Executivul a reușit astfel să se încadreze la limită în obiectivul renegociat cu FMI, după ce a consemnat un minus determinat provizoriu la 15,77 miliarde lei față de nivelul maxim convenit la 15,90 miliarde lei.

Din păcate, procesul de ajustare fiscală a stagnat în raport cu anul precedent ( când rezultatul execuției bugetare generale a fost tot de 2,5% din PIB), deși, inițial, fusese programat un deficit de numai 2,1% din PIB. Bugetul de stat a consemnat pe 2013 un deficit de 3,13% din PIB, peste cel de 2,91% din PIB prevăzut în Legea bugetului de stat, publicată în Monitorul Oficial în februarie anul trecut.

Bugetul pe 2013

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Practic, veniturile bugetului de stat statul s-au situat la mai puțin de 93% din sumele prevăzute inițial. De aceea, și cheltuielile au trebuit ajustate cu peste cinci procente, fapt ce s-a resimțit în mai multe domenii, cea mai afectat fiind cel al protecției sociale.

Neîncasările la bugetul de stat, care reprezintă mai puțin de jumătate din bugetul general consolidat ( în care mai intră bugetele autorităților locale, al asigurărilor sociale, al sănătății etc.) au determinat 82% din lipsa de venituri față de prevederile inițiale ale bugetului general consolidat. Este și motivul principal pentru care autoritățile române au trebuit să renegocieze cu FMI majorarea deficitului bugetar.

 

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Nici unul dintre principalele două bugete în afară de cel de stat și cele locale nu a reușit să adune bani suficienți din contribuțiile dedicate lor, subdimensionate față de obligațiile de plată asumate.

Astfel, bugetul asigurărilor sociale a trebuit să fie subvenționat de la bugetul de stat cu 12.254,2 milioane lei (1,96% din PIB sau peste trei sferturi din deficitul total) iar cel al sănătății cu 6.435,9 milioane lei (1,03% din PIB).

De remarcat subestimarea puternică din legea inițială a bugetului pe 2013 a subvențiilor care au trebuit acordate pentru sănătate. Față de 3.719,3 milioane lei prevăzuți inițial ca transfer de la bugetul de stat întru susținerea sectorului sanitar, s-a ajuns la nu mai puțin de 6.435,9 milioane lei, adică de aproape trei ori mai mult decât în anul 2012.

Prin urmare, cauza principală a ajustării în sus a deficitului fiscal a fost achitarea sumelor restante la plată în sistemul de sănătate publică. Asta în pofida unor colectări efective la Fondul Național de asigurări sociale de sănătate situate la 16.574,2 milioane lei, cu aproape un miliard de lei mai mult față de prevederile inițiale.

Asta nu scuză, însă, nerealizările de venituri pe partea de TVA ( -1,12 miliarde lei față de prevederi) sau venituri din proprietate ( -0,97 miliarde lei), la care s-a adăugat, din motive obiective, o diminuare de 1,45 miliarde lei a veniturilor nefiscale față de cele scontate. Comunicatul MF pune o pune pe aceasta din urmă în principal pe seama reducerii încasărilor din vărsămintele BNR. Acestea reprezintă, însă, mai puțin de o cincime din cele 1,22% din PIB lipsă la veniturile bugetului de stat.

De reținut și faptul că rezultatul economic peste valoarea estimată inițial redusese cu o zecime de punct procentual atât ponderea veniturilor cât și pe cea a cheltuielilor programate în PIB. Prin urmare, încasările bugetului general consolidat au fost de 32% din PIB în loc de 33,5% din PIB iar cheltuielile de 34,5% din PIB, în loc de 35,6% din PIB, cum ar fi trebuit să fie potrivit legii.

Se poate observa că diminuarea încasărilor efective față de cele antamate a fost de 1,5% din PIB, în timp ce reducerea cheltuielilor a fost de doar 1,1% din PIB (din care o jumătate de punct procentual s-a produs prin trierea drastică a beneficiarilor de prestații sociale). S-a ajuns, astfel, în mod paradoxal, la o politică de austeritate pe segmentul serviciilor asigurate de stat pe fondul unei creșteri economice semnificative, care se anunță a fi în jur de 2,5%.

Diminuarea de 0,9% din PIB atât a veniturilor cât și a cheltuielilor față de anul 2012 a contrazis viziunea optimistă a Guvernului în privința sumelor gestionate.

Poate că ar merita amintită evaluarea făcută pentru următorii trei ani în raport cu 2013, dintre care unul a început deja. Față de 7,6 miliarde lei ”lipsă la apel” în 2013, ajustarea proiecției pe trei ani a veniturilor la bugetul de stat a fost de doar 5,9 miliarde lei în 2014.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Ceea ce echivalează în cel mai fericit caz cu un minus de 2,77% din PIB la bugetul de stat ( față de cel nereușit la 2,91% în 2013) și unul de 2,1% la bugetul general consolidat. Practic, toată ajustarea bugetară din 2014 se bazează pe îmbunătățirea execuției bugetului de stat (o îmbunătățire de 0,36% din PIB față de ajustarea de 0,32% din PIB per total).

Ceea ce rămâne de văzut dar este practic imposibil dacă se va reduce taxarea sub orice formă (vezi cererile de diminuare a contribuțiilor sociale, care ar mări automat transferurile de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale) fără majorarea bazei de taxare.
Nu doar pentru 2014, dar și pentru 2015, când este țintit un deficit extrem de greu de realizat al bugetului general consolidat în absența creșterii veniturilor, de numai 1,4% din PIB.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.2.2014

Un raspuns

  1. iooo
    12.2.2014, 8:31 pm

    la sanatate nimeni nu sublinieaza problema compensarii medicamentelor care a creat o mafie farmaceutica mai mare decat regii asfaltului si cu mult peste mafia din aparare bugetul med compensate echivaleaza bugetul apararii sau al constructiei de drumuri, in ultimii 8 ani subventia a crescut de 4 ori in euro in timp ce consumul real de medicamente in volum a crescut decat cu 15%, practic s-au scos medicamentele ieftine de pe piata si au fost inlocuite cu medicamente scumpe acesta a fost practic singurul efect al compensarii, practic tot deficitul de la sanatate e dat de cresterea aceasta imensa a subventiei pt med compensate,
    orice om intreg la minte stie ca subventiile nu pot ajuta in nici un fel pe nimeni doar distorsioneaza piata.
    Cel mai simplu ex orice firma cand intra pe o piata face un studiu de piata – fam popescu cheltuie 3 mil pe luna pe medicamnte, k deci aducem produsele astea, vine statul si da o subventie de inca 3 mil sa spunem ce vor face firmele din domeniu vor spune oamenii cheltuie destul pe medicamente sa le lasam in buzunar 3 mil pentru alte produse?
    nu logic vor constata ca fam popescu are 6 mil de cheltuit pe medicamente si vor aduce in conseciinta produse farma de 6 mil si de aici incepe balul, retete false, exporturi paralele mita la medici pt a conduce bolnavii catre farmaciile agreate etc.

Lăsați un comentariu


Stiri

Întâlnire Bogdan Aurescu – Mike Pompeo. Pledoarie în favoarea creșterii prezenței militare americane în România

Vladimir Ionescu

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a discutat cu secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo despre mai multe domenii de colaborare dintre cele două țări,… Mai mult

Stiri

Raportul”Child Rights Now!”: Una din 8 mame aflate la prima naștere este adolescentă

Vladimir Ionescu

Una din opt mame aflate la prima naştere este adolescentă, în România, în timp ce în restul Uniunii Europene media este de una din 28… Mai mult

Stiri

Animalele care au slujit statul vor beneficia de îngrijire și cazare pe viață

Vladimir Ionescu

Directorul Clubului Câinilor Utilitari, Vlad Popescu, a declarat, miercuri, pentru Mediafax, că noua lege privind pensionarea animalelor de serviciu este binevenită şi că, în conformitate… Mai mult

Stiri

Dan Barna a obținut susținerea internă a USR pentru a rămâne liderul partidului

Victor Bratu

Dan Barna a anunțat miercuri că membrii USR au decis ca el să continue la şefia formațiunii, decizia fiind luată de aproximativ 75 la sută… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană recomandă modificarea calendarului de aplicare a noii legi a pensiilor – risc semnificativ pentru deficitul public

Adrian N Ionescu

Noua Lege a pensiilor reprezintă un risc semnificativ la adresa deficitului public în 2020 şi în anii următori în condiţiile în care aceasta conţine majorări… Mai mult

Stiri

Radu Hanga este noul preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti

Adrian N Ionescu

Radu Hanga  (48 de ani) a fost ales preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), pentru următorii patru ani, în adunarea generală a acţionarilor BVB… Mai mult

Europa

Gen. (r) Ben Hodges: Următorul cel mai probabil conflict Rusia-NATO va fi în Marea Neagră

Iulian Soare

Europa ar trebui să devină mai interesată de securitatea Georgiei şi a Ucrainei, ţări riverane Mării Negre, susţine generalul (r) american Ben Hodges, care între… Mai mult