Curtea Constituțională (CCR) a respins miercuri, ca neîntemeiată, sesizarea USR şi UDMR privind transferarea celor 46 hectare de la Romexpo în proprietatea Camerei de Comerţ şi Industrie a României, din proprietatea statului. Actul normativ merge la, dar președintele Klaus Iohannis o poate retrimite Parlamentului, pentru reexaminare.
Conform surselor G4Media, la ședință au participat opt din cei nouă judecători, iar decizia a fost luată cu 5 voturi ”pentru” și 3 voturi ”împotrivă”.
Pe terenul respectiv urmează să fie ridicate 14 turnuri, cu înălțimea de până la 42 de etaje, locuințe și un mall, conform Planului Urvbanistic Zonal, care a primit aviz de oportunitate de la Primăria Capitalei, în mandatul Gabrielei Firea. Una dintre firmele componente ale Grupului Iulius, controlat de Iulian Dascălu, om de afaceri apropiat unei grupări a liberalilor, a semnat în 2017 un acord cu CCIR și Romexpo prin care s-a angajat să dezvolte proiectul imobiliar respectiv.
(Citiți și: „Mediul de afaceri cere anularea transferului gratuit către CCIR a terenului Romexpo”)
Prevederile legii:
- Terenurile proprietate privată a statului transmise în folosinţa gratuită a Camerei Naţionale până la data intrării în vigoare a prezentei legi, care nu sunt revendicate, se transmit cu titlu gratuit în proprietatea Camerei Naţionale, în vederea desfăşurării activităţii specifice cu caracter de continuitate.
- Guvernul României, prin Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, emite, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, hotărârea prin care se transmite cu titlu gratuit dreptul de proprietate pentru terenurile prevăzute la alin.(11) şi, respectiv, în termen de 30 de zile de la data soluţionării definitive a cererilor de revendicare, pentru terenurile prevăzute la alin.(12).
- Terenurile dobândite de Camera Naţională în condiţiile prezentei legi nu pot fi vândute şi nu li se poate schimba destinaţia stabilităconform alin.(11) timp de 30 de ani de la data dobândirii dreptului de proprietate.
- Camera are şi poate constitui societăţi şi orice alte forme de asociere economică necesare desfăşurării activităţii specifice, cum sunt, dar fară a fi limitative, cele pentru organizarea de târguri şi expoziţii, pentru publicitate şi reclamă comercială, protecţia proprietăţii intelectuale şi orice alte activităţi şi prestări de servicii în folosul comunităţii de afaceri, inclusiv pentru implicarea în realizarea de proiecte de dezvoltare urbanădurabilă menite să susţină mediul de afaceri.
USR și UDMR au atacat anul trecut legea la CCR, dezbaterile pe acest subiect amânându-se de mai multe ori.
„Nu este corect să legiferăm politici publice prin intermediul cărora să poată fi date noi ‘tunuri imobiliare’. Unul dintre terenurile care va intra sub incidenţa noii legi este localizat chiar pe Bulevardul Expoziţiei. Dacă se doreşte valorificarea şi dezvoltarea, aici, a unor proiecte imobiliare, ar fi putut fi organizată o procedură transparentă de licitaţie. Susţinem dezvoltarea şi investiţiile, dar nu acordarea cu dedicaţie de terenuri în plină campanie electorală”, declara deputatul Cristina Prună.
Argumentele USR:
- Legea încalcă principiul bicameralismului. „În Camera decizională, Camera Deputaţilor, propunerea legislativă a fost modificată substanţial, ceea ce a condus la o configuraţie diferită faţă de textul adoptat de Senat şi de finalitatea urmărită de iniţiator.
- Se încalcă art. 1 alin (5) din Constituţie prin lipsa studiului de impact asupra efectelor scoaterii din patrimoniul statului a imobilelor care fac obiectul legii.
- Textul PLX nr. 452/2020 face referire la o serie de imobile care, deşi neidentificate exact de lege, sunt de notorietate a fi într-o zonă centrală a Capitalei. Or, valoarea unor asemenea imobile poate genera un impact sever asupra bugetului de stat, patrimoniului statului, dar şi economiei, fiind introduse în circuitul economic prin efectul legii în discuţie.
- Se încalcă şi art. 44 alin. (1) şi (2) şi art. 136 alin. (5) din Constituţie ca urmare a nerespectării drepturilor de proprietate ale statului – înstrăinarea prin lege şi fără contraprestaţie, afectarea nelegală a patrimoniului statului.
- Nu se respectă nici art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie ca urmare a lipsei de claritate a legii. Redactarea propunerii legislative, în forma adoptată de Parlament, configurează un regim juridic „confuz” al naturii juridice/regimului juridic al transmiterii proprietăţii gratuite asupra imobilelor vizate, susţin semnatarii sesizării la CCR.
