Managerii din sector public își exercită atribuțiile mai degrabă ca pe un hobby, iar diferența dintre managementul public și cel privat este imensă. România se află acum în cel mai bun moment pentru reformarea managementului public, a spus Călin Hintea, decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Universității Babes-Bolyai, în cadrul conferinței „Accelerarea dezvoltării României urbane și periurbane: sursele locale de creștere economică și bunăstare întrun raport al Băncii Mondiale”, realizată de cursdeguvernare.ro în parteneriat cu Raiffeisen Bank.
„Managementul public ca întreg și strategia ca specific sunt două domenii foarte importante în România și foarte puțin dezvoltate. Managementul public în România pare în anumite cazuri un hobby, o poziție în care ajunge oricine, oricând, ceea ce nu este neapărat o problemă – dar îl și exercită ca un hobby. Noi nu am tratat suficient de serios în ultimii 25 de ani necesitatea de a investi foarte serios în managerii din sectorul public”, este de părere Călin Hintea.
Potrivit decanului FSPAC, „Diferența dintre public și privat este imensă. Apare un trend pe care l-am observat în ultimul timp în analizele noastre, o mobilitate destul de mare dinspre privat înspre public în ultimii doi trei ani, ceea ce aduce expertiză și poate schimba lucrurile”, a spus decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Universității Babes-Bolyai.
(Citiți și: ”Cum scoți un oraș din depresie – Cluj-Napoca, un caz școală. Lectură obligatorie pentru orice primar din țara primarilor”)
Acesta a mai spus că România se află în cel mai bun moment pentru reformarea sectorului public, deoarece motorul acestei reforme au devenit administrațiile locale.
„Strategia presupune rațiune, să nu te lași păcălit de idei care nu au legătură cu realitatea, analiză de date și capacitatea de a alege din foarte multe posibilități acelea puține care într-adevăr contează pentru comunitatea ta. Cred că acum este cel mai bun moment pentru reforma sectorului public din România, de după Revoluție. Venită de la nivel central, reforma aceasta e foarte greu de realizat în orice țară din lume. Acum se întâmplă o reformă masivă, motorul reformei administrative sunt administrațiile publice locale. De ce? Pentru că, aici apare în primul rând concurența pe resurse, între comunități și între lideri și concurența pe imagine. Românii nu mai vor să plece doar în străinătate, ci începe un trend masiv de mobilitate internă. Dacă imaginea și dezvoltarea comunității tale sunt bune, deja începi să câștigi cel mai important lucru posibil, adică resursă umană educată”, a explicat decanul FSPAC.
„În al doilea rând, administrațiile locale sunt reforma dezvoltării pentru că aici apare cea mai importantă relație între comunitate și cetățeni. Eu cu Ministerul Finanțelor sau cu orice minister reușesc foarte greu să am o conexiune, pe când cu administrația mea intru în contact, și aici apare presiunea din partea cetățenilor mei. Din comunitate nu poți decât să înveți. O administrație locală eficientă nu este liderul pe cal alb, ci un facilitator, care scoate tot ce e mai bun dintr-o comunitate, stimulează și coordonează. Tot în aceste comunități locale apare cel mai important instrument social: comparația – oamenii pun presiune pe administrație pentru că văd ce se întâmplă în jurul lor, în alte comunități, și se întreabă ‘de ce nu putem face același lucru’. Al patrulea lucru pentru care administrația lcoală devine motorul schimbării este că aici apar managerii publici cu rezultate notabile – îi putem vedea și devin modele de bună practică pentru alți oameni din anumite zone”, a explicat Călin Hintea.
Principiile dezvoltării unei strategii locale
Există patru principii ce ar trebui să stea la baza dezvoltării unei strategii locale.
„În primul rând, nu mai putem gândi strategiile locale în granița administrativă – adică unde se termină granița localității se termină și strategia. Strategia trebuie să devină locală, metropolitană sau regională. De exemplu, interesul Clujului este să proiecteze strategia și la celelalte orașele din județ, pentru că în felul acesta Clujul scapă de costul vieții, orașele din jur se folosesc de mișcarea populaței în acea zonă și apare acea dezvoltare organică a prosperității locale. Este păcat că nu avem forme regionale de dezvoltare administrativă – asta ne trage destul de în jos”, a spus Călin Hintea.
Celelalte principii ale dezvoltării locale sunt conectarea cu mediul existent, reziliența și digitalizarea, a subliniat decanul FSPAC, care a explicat ce presupune fiecare concept în parte.
„Conectarea cu mediul existent – Foarte mulți administratori lucrează gândindu-se doar în interior. Dacă aministrația centrală nu va ajuta să existe aceste conexiuni metropolitan regionale prin construcție de infrastructură, atunci întreaga administrație locală va avea de suferit masiv. Rezilienta. Noi suntem un pic aroganti ca și societate, avem impresia că controlăm prin tehnologie totul și de fapt suntem foarte vulnerabili. Reziliența locală se poate construi prin comunicare continua între adminstrație și comunitate. Digitalizarea. Nu este vorba despre tehnologie, despre aplicații. Inseamnă o nouă paradigă – trebuie schimbat modul în care se colectează date, modul în care circulă documentele, fluxurile în interiorul organiațiilor, educația digitală, pentru că degeaba ai soluții dogitale dacă funcționarii și cetățenii nu știu ce să facă cu ele. Totodată, trebuie să ai interconectarea bazelor de date și platformelor.”
