Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Calculul ignorat de autorități: De ce nu ajung contribuțiile bazate pe salariu pentru banii de pensii. Situația pe regiuni

de Marin Pana 15.9.2016

fluturas-salariu-pensieDiferența dintre salariul mediu taxat pentru plata asigurărilor sociale, publicat de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), și câștigul salarial mediu anunțat lunar de INS a ajuns la aproape 30%. Procentaj care seamănă izbitor cu cel de deficit la bugetul asigurărilor sociale, din care se face plata pensiilor. deficit care este acoperit obligatoriu, în baza prevederilor legale, de la bugetul de stat.

Astfel, pe luna iunie 2016 ( pentru care s-au prelucrat datele disponibile), salariul mediu brut rezultat prin împărțirea fondului de salarii taxat de 13,59 miliarde lei la cei 6,123 milioane de angajați existenți în evidențele CNPP (interesantă și diferența față de numărul de angajați de circa 4,7 milioane anunțați de INS, dar acela este valabil pentru firmele care au peste 4 salariați) a fost de 2.219 lei. De reținut, 2.219 lei BRUT.

În schimb, câștigul salarial mediu brut ( care include și alte diferite tipuri de drepturi de natură salarială) anunțat de Institutul Național de Statistică și luat în calcul inclusiv pentru solicitarea de indexare la 45% din acesta a punctului de pensie (se vede acum că e de discutat acest reper) s-a ridicat la 2.874 lei tot BRUT. Adică exact 29,5% în plus față de salariul mediu taxat de stat.

Desigur, cum spunea un fost prim-ministru, ”problema e complexă”, intervine un coeficient de trecere între salariu și câștigul salarial ( acesta parcă era de 94,5% ultima dată când a fost anunțat), unii salariați poate nu au lucrat toată luna, s-ar putea ca unii declare mai mult sau mai puțin întocmai la Fisc sumele anunțate la Statistică etc.

Dacă ar fi să utilizăm câștigul salarial mediu brut declarat de INS drept bază de taxare pentru pensii, suma strânsă ar fi fost de 17,6 miliarde lei lunar și nu de 13,6 miliarde lei, respectiv cu patru miliarde de lei mai puțin. Lună de lună de lună, ca să parafrazăm reclama la un medicament pentru boli de inimă, luat de mulți pensionari.

Diferența este cam mare și presează pe bugetul de stat. Buget care trebuie să piardă pentru echilibrarea asigurărilor sociale, implicit plata pensiilor, cam patru miliarde de euro pe an. Și, prin ricoșeu, uite cum rămânem fără bani de investiții în infrastructură și cum stabilim recorduri negative la numărul de kilometri de autostradă construiți pe an. Că de rețele edilitare sau de apă caldă permanent măcar în București oricum nu avem.

Dar, dacă tot beneficiem de datele CNPP, nu putem să nu obsevăm câteva lucruri care rezultă din statistica de profil, din care am spicuit pe scurt în tabelul următor :

tabel1

Observații :

1.Regiunea Capitalei (București + Ilfov) reprezintă cam un sfert din numărul total de angajați taxați și contribuie cu circa 38% din banii strânși din taxele pe salarii pentru plata pensiilor.

2.Următoarele opt județe puternice economic, cu forță de muncă taxată la nivelul de peste 180.000 de persoane aduc împreună cam aceeași contribuție ca și regiunea Capitalei. Fiecare dintre aceste adevărate ”centre fiscale” este echivalent, în ce privește plata pensiilor, cu patru-cinci județe sărace.

3. Mai puțin de un sfert din bani mai vin de la toate celelalte 32 de județe, dintre care ultimele opt nu strâng contribuții nici măcar de la 50.000 de persoane, tot ele situându-se și cu printre cele cu salariile medii (fiscalizate) cele mai mici la nivel național.

4.Dacă ar fi să ne luăm după puterea de cumpărare a salariilor din care se percepe contribuția la pensii, acest indicator nu ar fi la 158,3% din nivelul de referință octombrie 1990 ( ultima lună de dinaintea liberalizării pensiilor) ci doar la 122,2%. Ceea ce ar explica multe pentru percepția creșterii economice din partea celor care își achită întocmai taxele către stat.

Măcar în treacăt, trebuie remarcate salariile relativ mici puternic concentrate în Moldova, unde nivelul brut nu trece pragul de 2.000 de lei în nici un județ și coboară până sub 1.600 de lei în Vaslui și Suceava, ceea ce implică valori nete undeva între mai puțin de 1.200 și ceva mai mult de 1.400 de lei pe lună.

De altfel, chiar în preajma Capitalei, regăsim valori de nordul țării (gen Botoșani sau Sălaj) în Giurgiu, Ialomița, Călărași sau Dâmbovița.

tabel2Toate aceste considerații ar trebui să se situeze în atenția factorilor de decizie pentru îmbunătățirea colectării și corelarea corectă a beneficiilor obținute de pe urma muncii depuse cu drepturile de pensie rezultate conform legii.

Cu observația că ne vom trezi în următorii ani nu doar cu discrepanțe majore regionale între salarii ci și cu pensii mult diferite, rezultate decalat în timp din discrepanțele de azi.

În plus, la pensie nu vom mai vorbi despre două valori diferite cu aproape 30%, între valoarea fiscalizată și cea care se vrea a reflecta puterea de cumpărare. Pensia va fi una singură, în varianta cea mai mică și departe de câștigul salarial avut anterior.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.9.2016

Un raspuns

  1. EU - 74 - RON
    18.9.2016, 5:34 am

    Calculul ignorat de ANAF şi jurnalişti:

    Primele 7 luni 2016/2015, date INS:

    – cîştigul salarial mediu brut a crescut cu aprox. 13% (ptiu-ptiu);
    – numărul locurilor de muncă a crescut cu aproximativ 3%.

    Date MF: încasările la impozitul pe salarii şi venit au crescut cu 2,8%…

Lăsați un comentariu


Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult

Stiri

CRONICILE de sâmbătă dimineața

Redacţia

cursdeguvernare.ro adună, în fiecare sâmbătă dimineață, cele câteva titluri pe care le-a prezentat, de-a lungul săptămânii, din publicația (exclusiv print) CRONICILE Curs de guvernare (LINK de prezentare AICI). Articolele din CRONICI,… Mai mult

Stiri

Flota comercială a operatorilor aerieni din România este printre cele mai bătrâne din Europa

Adrian N Ionescu

Operatorii aerieni români au a treia cea mai bătrână flotă comercială din Uniunea Europeană România, cu 39% din avioane mai vechi de 20 de ani,… Mai mult

Europa

Grupul Aramco a reușit cea mai mare ofertă de acțiuni din istorie, 25,6 mld dolari. Succesul vine cu noi probleme

Adrian N Ionescu

Unul dintre cei mai mari producători de petrol ai lumii, colosul saudit Aramco, a atras de pe piață 25,6 miliarde de dolari prin oferta publică… Mai mult

Stiri

Guvernul ia în considerare interzicerea exportului de lemn în spațiul extracomunitar

Mariana Bechir

Guvernul ia în calcul interzicerea exporturilor de bușteni în țările care nu sunt membre ale Uniunii Europene, a declarat, la Digi24, ministrul mediului Costel Alexe.… Mai mult

Stiri

Ministrul Sănătății caută soluții pentru concedierea angajaților din spitale care primesc șpagă

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătăţii, Victor Costache, nu crede că există “o soluţie magică” pentru eradicarea mitei pe care pacienţii o dau cadrelor medicale, ci trebuie adoptate modele… Mai mult