Pe măsură ce discuţiile despre oportunitatea şi efectul unor sancţiuni economice aplicate Rusiei devin tot mai aprinse, iar opiniile tind să arate că nici SUA, şi cu atât mai puţin Europa, nu par dispuse să aibă o confruntare economică deschisă cu Moscova, apar însă şi măsuri care, mai subtil, afectează interesele economice ale acesteia.
SUA au o modalitate mai puternică decât sancţiunile economice de a pedepsi Rusia pentru situaţia creată în Ucraina, scrie Business Insider. Şi anume Fiscul american (IRS – Internal Revenue Services).
Începând din vară, va intra în vigoare o lege prin care va viza modul de a face afaceri în SUA al băncilor ruse, în sensul că asta va deveni mai costisitor. „Va produce o mare incertitudine în comunitatea bancară rusă”, a apreciat un fost adjunct al şefului Fiscului american, Mark E. Matthews.
În 2010, Congresul a aprobat o lege de combatere a evaziunii fiscale din conturile din străinătate. Ea se va aplica începând cu luna iulie, când băncile americane vor fi obligate să reţină o taxă de 30% din anumite plăţi către instituţii financiare din alte ţări – asta dacă acele bănci străine nu au un acord prin care s-au angajat să furnizeze IRS informaţii despre conturi ale cetăţenilor americani. Este vorba în special despre profitul din investiţii. Banii vor fi ulterior livraţi fiscului, iar în cazul în care băncile americane nu fac acea reţinere, o vor plăti din propriile fonduri.
Rusia, alături de alte ţări, au negociat cu SUA acorduri privind accesul la informaţii, în efortul de a evita ca băncile să plătească astfel de taxe. Însă odată cu anexarea Crimeei, SUA au suspendat în martie negocierile cu Moscova. Acum, odată cu apropierea datei de 1 iulie, băncile ruse sunt preocupate că preţul investiţiilor lor în SUA va creşte considerabil.
Potrivit legii, băncile ruseşti care cumpără titluri de valoare din SUA după 1 iulie vor pierde 30% din plățile de dobânzi și dividende. Reținerea se aplică la acţiuni si obligaţiuni, inclusiv titluri de stat SUA. Unele titluri de valoare deținute anterior ar fi scutite de reținere, dar, în general, stocurile deținute anterior nu ar fi.
Investitorii privaţi care folosesc instituţiile financiare ruseşti sunt vizaţi şi ei. Ei ar putea cere IRS ulterior să returneze banii. „Apare însă astfel o mare problemă. Le scade competitivitatea şi ar putea să fie confruntaţi cu ieşiri de capital”, spune Mark Matthews, acum avocat la o firmă din Washington.
Pentru Rusia, aceste penalizări vor fi mai devastatoare decât sancţiunile economice, susţine Brian Zimbler, partener la filiala din Moscova a unei firme de avocatură americană.
„Dacă sancţiunile sunt limitate la anumite bănci sau anumiţi indivizi, această măsură se aplică tuturor jucătorilor din piaţă şi ar putea fi chiar mai dură decât sancţiunile pentru ruşi”, apreciază el.
Trezoreria americană a precizat că băncile ruseşti pot aplica individual şi face un acord cu fiscul american, însă ele ar viola regulile naţionale privind acordarea accesului la astfel de informaţii unui guvern străin.
Alte ţări au găsit soluţia în acordurile guvernamentale cu SUA, prin care autorităţile naţionale furnizau fiscului american informaţii despre conturile cetăţenilor americani deţinute în bănci străine. Numai că odată întrerupte negocierile cu Rusia pentru un astfel de acord, situaţia este în defavoarea instituţiilor financiar.
Nici timpul nu curge în favoarea băncilor ruseşti. În luna iunie, trezoreria americană va face publică lista cu băncile exceptate de la obligativitatea de a reţine şi plăti această taxă de 30%, iar termenul limită pentru a se înscrie pe listă a fost luni.
