Puține dintre cele mai importante companii de la Bursa de Valori București (BVB) au reușit să fructifice eventualele oportunități ale anului 2020, care a fost marcat de criza coronavirus, astfel încât să-și sporeacă atât veniturile cât și profiturile față de 2019.
Creșteri spectaculoase de profit, provenite din sporul veniturilor cuplat cu reducerea cheltuielilor, au înregistrat MedLife (M), una dintre cele mai mari rețele private de servicii de sănătate și compania de materiale de construcții Teraplast (TRP).
Ambele au profitat de conjuncturile favorabile ale anului în ceea ce le privește, conjuncturi care au crescut cererea serviciilor și produselor lor.
Celelalte mari companii au reușit să limiteze scăderea profitului atât cât le-au permis gradul în care au fost afectate de restricțiile pandemiei.
Nu a reușit să profite de conjunctura favorabilă Digi Communications (DIGI), care deși a obținut venituri în creștere, a suferit una dintre cele mai mari căderi de profit. Explicația principală este gradul mare de îndatorare și cheltuielilor financiare subsecvente, mai mari cu aproape 71% decât veniturile financiare (pierdere financiară).
O altă categorie de profituri a fost cea a câștigurilor rezultate din prețurile mai mari sau/și din creșteri de tarife decise administrativ.
Profituri mai mari sau mai mici din „cauze externe”
Electrica (EL), cel mai mare furnizor de electricitate, este cel mai bun exemplu privind combinarea celor doi factori de creștere, a veniturilor respectiv a profitului: a câștigat și din vânzările mai mari, dar și din tarife decise de autoritatea din domeniu.
Profitul Electrica pe primele 9 luni din 2020 (396 mil. lei) a fost chiar mai mare decât cel cu care a încheiat anul și dublu faţă la 9 luni din 2019, ca urmare a creşterii tarifelor de distribuţie, ca şi a creşterii veniturilor segmentului de furnizare, pentru că au crescut preţurile de retail.
Romgaz (SNG), cel mai mare producător de gaze naturale, și-a văzut profitul în creștere cu 15% deși veniturile i-au scăzut. A profitat atât de efectul contabil al scăderii cheltuielilor cu amortizarea și deprecierea activelor, dar și de cele ale redevențelor și impozitelor suplimentare pe producție.
(Citiți și: „Profitul Romgaz a crescut cu 15% în 2020, pe seama reducerii amortizării, redevenței și a impozitului”)
Tarifele și regimurile speciale în care funcționează operatorii sistemelor naționale de gaze naturale și electricitate Transgaz (TGN) și Transelectrica (TEL) le încurcă socotelile.
La Transelectrica (TEL), serviciile de sistem tehnologice au acoperit complet diferența nefavorabilă venită în principal din creșterea cheltuielilor cu personalul. Problema este, însă, că aceste servicii nu trebuie să aducă profit, conform reglementărilor, și este de așteptat ca tarifele din acest an să corecteze situația, potrivit potrivit unei analize a casei de brokeraj Prime Transaction.
La Transgaz (TGN), încetarea contractului de transportul internațional al gazelor de la Gazprom spre Balcani, a dus la o scădere cu peste 213 milioane de lei a veniturilor.
(Citiți și: „Gazprom anunță oficial că renunță la utilizarea gazoductului transbalcanic: Consecințele asupra României”)
La pierderea Transgaz a contractului cu Gazprom, care va folosi gazoductul TurkStream pentru a trimite gaze în Balcani și mai departe, s-a adăugat și caruselul tarifelor pe transportul intern. Autoritatea energetică a redus din nou tariful pe volumul de gaze transportat și a schimbat structura tarifelor pentru rezervarea de capacitate. Le-a crescut, în timpul anului, pentru perioada ianuarie –iunie și le-a scăzut pentru perioada octombrie-decembrie.
Cazurile speciale
Nuclearelectrica (SNN), care deține centrala de la Cernavodă, are un loc aparte în acest perisaj: a știut să profite când de creșterea vânzărilor pe piața reglementată de electricitate (+165% în primele 9 luni), când când de cea a vânzărilor pe piața concurențială (+18% în T4, ca urmare a creșterii prețurilor libere cu peste 19%), potrivit Prime Transaction.
De asemeni, profitul grupului Alro Slatina (ALR, 329 mil. lei,după pierderea netă de 67 mil. lei din 2019) s-a datorat „recunoașterii schemei de compensare EU-ETS (cu certificate verzi, n.r.) pentru 2019 și 2020”, ca și măsurilor de „optimizazare” a producției și stocurilor, în condițiile pandemiei, potrivit unui raport al companiei.
Nu mai puțin special este cazul Bursei de Valori București (BVB) înseși. Compania care operează piața cu același nume ar fi trebuit să profite mai mult de volatilitatea acesteia și de creșterea operațiunilor investitorilor în anul agitat al pandemiei.
BVB a înregistrat, însă, cheltuieli cu înființarea Contrapărții Centrale (entitatea pe care se va baza funcționarea pieței de instrumente derivate), dar și creșterea cheltuielilor cu personalul.
Tabloul este completat de scăderile de profit ale băncilor și OMV Petrom (SNP), ca urmare a scăderii veniturilor, pentru care este direct responsabilă criza coronavirus. Din acest tablou lipsesc companiile care au înregistrat pierderi nete, nu doar scăderi ale profitului, a căror evoluție este ușor de bănuit.
