La obiect

Decembrie 2019 – inflaţia a depășit conjunctural pragul de patru procente

Creşterea preţurilor de consum în decembrie 2019 a fost de 0,42%, semnificativ mai mare față de valoarea consemnată în urmă cu 12 luni (0,16%), ceea… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Creșterea PIB continuă să scadă. Industria, la -2,7% ca volum pe T3 2019

INS a confirmat valoarea de 3% creștere economică pe trimestrul III 2019 și, implicit, traiectoria descendentă a acestui indicator pe parcursul anului în curs. De… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Contul curent la unsprezece luni, pe minus cu aproape zece miliarde de euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primele unsprezece luni ale anului în curs, un deficit de aproape zece miliarde de euro sau… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Noiembrie 2019: salariul real, +10%, productivitatea muncii, -1%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2019 a fost de 5.196 lei, cu 2,1% mai mare faţă de luna… Mai mult

13.01.2020

Cronicile

Bunăstarea românilor în trimestrul II 2013 și influența ei asupra creșterii economice

de Marin Pana 9.10.2013

În trimestrul II 2013, veniturile totale ale unei gospodării din România au fost cu 2,2% mai mari în termeni reali decât în aceeași perioadă a anului precedent. Nivelul de trai exprimat prin cheltuielile efectuate a crescut cu numai 1,2%, deoarece cheltuielile s-au majorat într-o proporție mai mică decât veniturile.

Nominal, sporul a fost de 7,7% la venituri și doar 6,5% la cheltuieli, dar ajustarea cu inflația anuală medie de 5,33% înregistrată pe al doilea trimestru din 2013 a dat cifrele prezentate mai sus. Deși mic, avansul înregistrat reprezintă o evoluție notabilă, după ce în atât trimestrul patru de anul trecut cât și în primul trimestru din acest an s-a înregistrat o scădere de 3,7% a veniturilor ajustate cu inflația (adică a puterii de cumpărare) .

Reluarea trendului de creștere a puterii de cumpărare s-a manifestat concret în majorarea veniturilor pe persoană față de aceeași perioadă din anul anterior de la 833 lei la 897 lei la venituri și de la 749 lei la 803 lei de persoană pe partea de cheltuieli. De reținut, nu toate veniturile s-au regăsit efectiv în bani, deoarece metodologia statistică adaugă la veniturile bănești și pe cele în natură, evaluate în lei la prețurile la care ar fi trebuit cumpărate de pe piață.

În teorie, comportamentul social duce la o evoluție mai atenuată a cheltuielilor în raport cu veniturile. Atunci când veniturile scad, cheltuilile nu se diminuează și ele în aceeași măsură iar atunci când veniturile cresc cheltuilelile nu urmează fidel tendința de creștere. Este vorba despre o anumită inerție în comportament la diminuarea veniturilor și despre o reluare prudentă a consumului.

În practică, evoluția a fost net diferită pe categorii de gospodării.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Nivelul de trai consemnat prin intermediul veniturilor pe gospodărie a crescut aproape la fel în mediul urban și în mediul rural. Structura după statutul capului familiei arată, însă, o evoluție net diferențiată, cu pensionarii principali beneficiari ai creșterii puterii de cumpărare (+2,6%), urmați de salariați (+1,9%). Prin contrast, bunăstarea familiilor de agricultorilor a scăzut ușor (-0,3%) iar cea mai pronunțată scădere s-a vădit la famiile de șomeri (-1,3%).

Oarecum surprinzător, categoria care și-a sporit cheltuielile mai mult decât veniturile a fost cea a familiilor de pensionari. Totodată, Șomerii și agricultorii și-au redus cheltuielile pe persoană într-o măsură mai mare decât cea a diminuării veniturilor. Singurele care au urmat prescripția teoretică a inerției cheltuielilor în raport cu veniturile au fost familiile de salariați (+1,5% pe cheltuieli la o creștere de 1,9% a veniturilor).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

De remarcat și comportamentul net diferit între mediul urban și mediul rural. Deși veniturile au avut o creștere similară, ba chiar ceva mai mare în rural, sporul de cheltuieli a fost de aproape trei ori mai mare în urban. Ceea ce, per total, sugerează o creștere a cererii localizată la pensionarii din mediul urban și la salariați, atenuată de problemele cu care se confruntă agricultorii și, mai ales, șomerii.

Cât contribuie bunăstarea internă la creșterea economică

Mai mult, creșterea parțială și localizată a puterii de cumpărare s-a făcut de-abia în trimestrul al doilea, ceea ce explică rezultatele anunțate referitor la creșterea PIB pe primul semestru din 2013. De-abia la recalcularea în varianta provizorie 2 a apărut o foarte firavă contribuție a consumului intern ( populație și administrație publică) la creșterea PIB, respectiv de 0,1% ( în primă estimare, varianta provizorie 1, era exact 0%).

Dacă alăturăm contribuția categoriilor de cheltuieli la evoluția PIB în 2012 la cea pe primul semestru din 2013, cele mai recente date furnizate de INS sugerează un contrast puternic.

Creșterea economică pe 2012, atâta cât a fost, a fost generată de cererea sporită din partea populației și administrației publice, dar, mai ales, de evoluția pozitivă a formării de capital fix, de natură să pună bazele unei creșteri economice viitoare pe termen mediu.

În schimb, exportul net a avut în 2012 o contribuție negativă destul de însemnată la creșterea economică, de natură să anuleze efectul cererii sporite din partea gospodăriilor populației (ambele au venit cu o influență de 0,8%, dar de semne opuse) .

Ceea ce nu a mai fost cazul în 2013. Când exportul net a ”dus în spate” aproape exclusiv avansul economiei.

Din păcate, formarea de capital fix a intrat destul de mult în teritoriul negativ, ceea ce nu e bine pentru tentativa de revenire la o creștere economică robustă, care să ne permită o reducere a decalajelor de dezvoltare față de Occident. Mai mult, variația stocurilor indică o producție fără contrapartidă în cererea din 2012, care a trebuit absorbită în 2013 și a frânat avansul PIB.

Una peste alta, ideală ar fi o creștere a veniturilor de natură să dea încredere populației pentru consum, dar un consum realizat prepoderent dintr-o producție internă sporită. Simultan, ar trebui păstrat cât mai mult din influența puternic pozitivă a exporturilor și limitată cea probabil negativă a importurilor din prima parte a anului, la care să se adauge ieșirea din teritoriul negativ a formării de capital fix.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.10.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministrul Finanțelor: Vămuirea la destinație – soluție luată în calcul pentru reducerea evaziunii fiscale

Vladimir Ionescu

Una dintre soluţiile avute în vedere pentru reducerea evaziunii fiscale ar putea fi vămuirea la destinaţie, așa cum a procedat și Ungaria, a declarat sâmbătă… Mai mult

Europa

Întâlnire Merkel – Erdogan, la Istanbul: Germania oferă ajutor pentru construirea a 1.000 “adăposturi solide” în nordul Siriei

Iulian Soare

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi cancelarul german Angela Merkel au îndemnat vineri la consolidarea armistiţiului fragil din Libia, Ankara atenţionând împotriva unei propagări a… Mai mult

Europa

Brexit / Premierul Boris Johnson a semnat acordul de ieșire din UE

Iulian Soare

Premierul britanic Boris Johnson a anunțat vineri seara, pe Twitter, că a semnat acordul de ieșire a Regatului Unit din Uniunea Europeană, prevăzut pentru 31… Mai mult

Europa

OMV Petrom a demarat procesul de vânzare a activelor sale din Kazahstan

Iulian Soare

OMV Petrom a demarat procesul de vânzare a câmpurilor de petrol şi gaze deținute în Kazahstan, singurele sale active de peste hotare, potrivit documentelor de… Mai mult

Stiri

Coronavirusul a ajuns în Europa și Australia. OMS: Țările să se pregătească de răspândirea virusului ucigaș

Iulian Soare

Primele trei cazuri de îmbolnăviri cu noul coronavirus au fost confirmate în Europa, în Franța, și tot sâmbătă a fost identificat și primul pacient pozitiv… Mai mult

Stiri

Parcul auto din România a depășit 8,2 mil. vehicule – infrastructura nu ține pasul. Tendințele în UE

Iulian Soare

Parcul auto din România a crescut la peste 8,2 milioane vehicule în 2018 însă infrastructura rutieră nu ţine pasul, arată un studiu PwC Digital Auto… Mai mult

Stiri

România va înființa, cu fonduri europene, un Institut Național de Genomică

Vladimir Ionescu

România va avea un Institut Naţional de Genomică, ce va permite României să progreseze în domeniul geneticii umane, a anunţat vineri ministrul Fondurilor Europene, Marcel… Mai mult