Ţările cele mai bogate din Uniunea Europeană s-au lansat într-un atac important pentru reducerea contribuţiilor proprii la viitorul buget pe perioada 2014-2020, ceea ce riscă să distrugă capacitatea sa de reacţie în perioada de criză, relatează AFP.
“Franţa nu va susţine un buget plurianual care nu menţine creditele politicii agricole comune”, a spus, miercuri, ministrul Afacerilor Europene, Bernard Cazeneuve, în urma prezentării de către preşedinţia cipriotă a UE a unui contra-proiect de reducere cu 50 de miliarde de euro a propunerii Comisiei Europene.
Încercând să dea dovadă de echitate, ciprioţii au căutat să facă economii în toate domeniile şi au tăiat 11 miliarde de la PAC, 3,4 miliarde de la ajutoarele directe pentru agricultori, ceea ce este de neconceput pentru Franţa, principalul beneficiar al acestei politici agricole.
“Pot fi găsite şi alte căi de a face economie”, a insistat ministrul francez, citând reducerea propusă de Marea Britanie, un cec compensator de 3,5 miliarde de euro în 2011, la care Franţa a contribuit cu 965 de milioane.
Cecul semnat în fiecare an, începând din 1985, la ordinul Londrei, este văzut cu îngrijorare de către statele cele mai taxate: Franţa, Italia, Spania. Dar lovitura de graţie a venit din partea premierului Danemarcei, Helle Thorning Schmidt, care a anunţat, săptămâna trecută, refuzul său de a continua să plătească pentru reducerile acordate altor ţări bogate.
Atac asupra lui britanicului Cameron
Liderul revoltei contra contribuţiei consistente la bugetul UE a fost, în ultimul an, alături de 7 din cei 12 contributori neţi, premierul britanic David Cameron, care este în centrul acestor nemulţumiri acum. El este ameninţat cu izolarea, cu mai puţin de olună înainte de summitul extraordinar din 22-23 noiembrie, pentru a determina valoarea angajamentelor pentru 2014-2020.
Cameron a repetat, miercuri, în faţa Camerei Comunelor hotărârea sa de a respinge orice încercare de creştere a cheltuielilor, dar capacitatea sa de negociere cu partenerii europeni este redusă de pretenţiile venite din partea familiei sale politice, dar şi a opoziţiei laburiste, care cere mai multe reduceri.
“Talibanii”, cum i-a numit un înalt responsabil european sunt doar patru: Regatul Unit, Suedia, Finlanda şi Ţările de Jos.
“Francezii au devenit mai rezonabili, putem discuta acum cu ei, ceea ce era imposibil pe timpul lui Sarkozy”, au explicat două surse europene implicate în negocieri. Germania s-a angajat într-o logică proprie care constă în asigurarea că fondurilor europene sunt bine cheltuite pe proiectele necesare, au subliniat sursele citate, în timp ce Austria se situează pe aceeaşi linie.
Germania şi Franţa militează pentru reducerea cu 70-100 de miliarde de euro a proiectului de buget al Comisiei Europene, care a prevăzut 1.033 de miliarde în credite de angajament.
“Totul este posibil în cadrul summitului din noiembrie, chiar şi miracole”, a apreciat un înalt oficial european. ”
Un eşec ar avea un efect devastator asupra încrederii pieţelor şi investitorilor, deoarece ar însemna că Uniunea Europeană este incapabilă să se înţeleaăa asupra redistribuirii resurselor sale în perioada de criză”, a avertizat însă acesta.
