fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Situația bugetară cu care a intrat România în criza Covid-19

Intrarea în criza COVID ne-a prins într-un moment nefast cu execuția bugetară, tocmai când încercam să reechilibrăm economia dinspre consum spre investiții, dar pe un… Mai mult

29.03.2020

Analiză

Datoria guvernamentală a crescut cu 46% din 2015 încoace

Datoria administrației publice conform metodologiei UE (datoria guvernamentală) a României a fost la finalul lunii ianuarie 2020 de circa 392 miliarde lei sau 37,2% din… Mai mult

26.03.2020

La obiect

Sistemul medical intră în carantină mai repede decât pacienții: sute de cadre medicale sunt contaminate, echipamentul de protecție e insuficient și vine prea târziu

Sute de cadre medicale au fost contaminate cu Covid-19 si au fost izolate la domiciliu, iar unele spitale au intrat în carantină in corpore –… Mai mult

25.03.2020

Chestiunea

Tabelul cu care a intrat România în criza Covid-19: Topul destinațiilor de export și țările din care facem cele mai multe importuri

România a intrat în criza Covid-19 cu una din cele mai nefericite situații privind balanța comercială și e greu de crezut că politicile economice ar… Mai mult

25.03.2020

Bugetul pe 2017: Bizareriile de pe partea de venituri

de Marin Pana 9.2.2017

Marea întreprindere a execuţiei bugetului de stat pe 2017 a fost lansată la apă cu prezumţia din start a unei scăderi de jumătate de procent a veniturilor curente, după cum se poate constata din cifrele prezentate pe site-ul Ministerului Finanţelor.
Cam toată creşterea de circa 15% faţă de anul anterior ar urma să vină din bani primiţi de la UE.

Am selectat mai jos câteva dintre cele mai importante surse de venituri, pentru vă putea forma o idee asupra a ceea ce se întâmplă cu banii publici, mai exact cam de unde vin ei.

Se observă cum majorarea salariilor ar urma să aducă un spor de 4 miliarde de lei la buget. Creşterea este una spectaculoasă, de o cincime în valoare absolută, chiar mai mare decât cea de o şesime a salariului minim pe economie de la 1.250 lei la 1.450 lei. salariu minim pe care îl vom regăsi oficial cam la jumătate din contractele de muncă încheiate la nivel naţional.

Explicaţia supraperformării în regula de trei simplă ar putea fi căutată în eliminarea plafonului de impozitare de cinci salarii medii ( unde s-ar aplica preponderent la circa 36.000 de salariaţi din top management şi sectorul de informatică). Dar efectul creşterii evaziunii fiscale (deja, din luna decembrie au fost disponibilizaţi pe hârtie cam mulţi angajaţi care se găseau la minimul pe economie) nu a fost, cu siguranţă, cuantificat.

Circa un miliard de lei din venituri se vor pierde prin reducerea drastică a impozitării pensiilor.

Practic, majorarea veniturilor din proprietate vine din creşterea masivă pe cale administrativă a veniturilor din dividende (+42,5%) aduce tot cam un miliard de lei, dar riscă să lase agenţii economici cu capital de stat fără bani pentru investiţii şi retehnologizare.

Destul de bizară pentru un partid pretins social-democrat apare ”graţierea parţială” acordată la veniturile din dividende, prevăzute a scădea cu peste 30% într-un an de creştere economică robustă după un alt an de creştere economică robustă. Păi dacă nici când obţinem asemenea creşteri nu putem strânge mai mulţi bani din dividende atunci de unde să finanţăm societatea ?

Cât despre participarea sectorului bancar la constituirea veniturilor bugetului de stat, e greu de decis dacă e de plâns sau de râs. Pe principiul donaţiilor caritabile făcute la nivel personal din impozit, săracele instituţii financiare ar urma să contribuie la buget cu doar 2% din cât ar urma să asigure agenţii economici ai căror bani le trec prin conturi.

Dar cea mai tare poantă este sursa de creştere per total a veniturilor bugetului de stat. Care nu ar urma să se majoreze firesc, nici măcar pe baza unor încasări mai mari ca urmare a avansului de 5,2% (!) al economiei, ci strict pentru că UE ne va da de vreo cinci ori mai mulţi bani în acest an decât anul trecut.

Am adunat sumele de la UE pe 2015, 2016 şi 2017 pe cele două poziţii prevăzute distinct în buget, pentru a ţine cont de schimbarea intervenită odată cu trecerea la cadrul financiar 2014 – 2020 şi pentru ca să nu credeţi că majorarea cu 22.822,1% (!) din tabel ar fi vreo eroare grosolană de redactare.

În acest mod ”simplu”, s-au putut găsi resurse în creştere pe partea de venituri, pentru a putea derula cheltuielile asupra cărora vom reveni.

Pe această cale, nu putem decât să sperăm că vom reuşi să realizăm veniturile înscrise în legea bugetului de stat şi să mulţumim Uniunii Europene pentru eventuala susţinerea din exterior a creşterii veniturilor unui stat rămas la mâna ei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.2.2017

2 comentarii

  1. golan
    11.2.2017, 2:14 pm

    Nu am inteles foarte bine de ce supra-estimarea fondurilor europene reprezinta o problema – in afara de faptul ca ar fi o problema evidenta de redactare. Sa zicem ca banii europeni intrati s-ar dubla, guvernul nu poate folosi in niciun fel banii acestia, ei apartin beneficiarilor, iar taxele generate din activitatea economica suplimentara se va regasi in bugetul pentru 2018, nu 2017. Sau ma insel? Deci cum poate fi folosita o crestere a incasarilor din fonduri UE sa justifice o crestere a cheltuielilor?

    Traiesc cu impresia ca astia ne amaneteaza tara.

  2. EU - 74 - RON
    12.2.2017, 8:02 am

    Vorbind doar de impozitul pe salarii: stau şi mă-ntreb (asta, bine-nţeles, dacă mi-e permis) de ce la o creştere a masei salariale de peste 15% (din care peste 12% creşterea cîştigului salarial şi peste 3% numărul locurilor de muncă – date INS), încasările din impozitul pe salarii (văd un extras al anexei 1 din proiectul legii bugetului pe 2017 – felicitări d-le Marin!) pe 2016 au avut un ritm de creştere de doar 20,77/19,46 = 6,7% ?. Un raţionament asemănător şi asupra contribuţiilor de asigurări sociale. Şi TVA, în condiţiile în care comerţul cu nealimentare a crescut la nivelul reducerii cotei TVA.(exemplu ian.2016: cu TVA 24% aferent dec.15 s-au încasat cu 16% mai mult decît în ian.15). Şi încasărilor privind accizele la carburanţi care nu au urmat ritmul de creştere al consumului. Şi toate astea (precum şi multe altele), în condiţiile în care au funcţionat Lista ruşinii şi scutirilor de penalităţi (juma’ de an) în cazul plăţii principalului.Şamd. Mă bucur că am redevenit exigenţi!

Lăsați un comentariu


Stiri

Alexandru Rafila: După 15 mai s-ar putea reduce măsurile de distanțare socială

Vladimir Ionescu

Alexandru Rafila (foto), președintele Societății Române de Microbiologie, estimează că actualele restricții impuse de pandemia coronavirus ar putea să fie păstrate încă o lună și… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise: LIVE VIDEO CONFERINȚĂ „CoronaDigitalizarea: Soluții de accelerare a interacțiunii online dintre stat și  companii”, 9 aprilie

Redacţia

CursDeGuvernare.ro, în parteneriat cu CIO Office din cadrul Secretariatului General al Guvernului, vă invită să participați joi, 9 aprilie 2020, în intervalul 15.30 – 17.30 la… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță bonusuri de 500 euro lunar pentru medicii care lucrează cu bolnavi Covid-19

Vladimir Ionescu

Personalul medical care lucrează cu pacienți bolnavi de Covid-19 ar urma să beneficieze de bonusuri de circa 500 de euro pe lună, finanțate din fonduri… Mai mult

Stiri

Spitalului Județean de Urgență Suceava a fost militarizat

Razvan Diaconu

Secretarul de stat Ionel Oprea, medic militar, are sarcina de a repune ”în funcțiune” Spitalul Județean de Urgență Suceava și va asigura în perioada următoare… Mai mult

Stiri

Guvernul aprobă distribuirea de alimente și produse de igienă persoanelor vulnerabile. Cine beneficiază

Vladimir Ionescu

Guvernul urmează să aprobe, în şedinţa de joi, o ordonanţă de urgenţă, iniţiată de Ministerul Fondurilor Europene, privind implementarea mecanismului de distribuire, în baza Programului… Mai mult

Europa

Parlamentul European anunță o nouă sesiune extraordinară: 16-17 aprilie, la Bruxelles

Iulian Soare

Președintele Parlamentului European, David Sassoli (foto) și liderii grupurilor politice au decis joi să organizeze o nouă sesiune plenară extraordinară în 16-17 aprilie, la Bruxelles,… Mai mult

Stiri

Renault prelungeşte oprirea uzinei de la Mioveni ”până la asigurarea protecţiei angajaţilor împotriva Covid-19”

Adrian N Ionescu

Groupe Renault România a anunţat, joi, că prelungeşte perioada de întrerupere a producţiei la uzinele Dacia de la Mioveni, pentru a lua măsuri de asigurarea… Mai mult