Soluția tehnic corectă pentru echilibrarea automată a bugetului asigurărilor sociale ar fi fost alocarea transparentă a unei sume pentru plata pensiilor, împărțirea ei pe principiul repartitoarelor utilizate la calcularea facturii la căldură ( punctaj individual față de punctaj total ), de unde ar fi trebuit să rezulte valoarea punctului de pensie. Nu stabilirea lui arbitrară și apoi completarea cu bani din bugetul statului.
Altminteri, dacă pensiile s-ar plăti indiferent de rezultatele economice și de posibilitățile reale ale bugetului ( idee pe care Curtea Constituțională a mers în mod cu totul nefericit), ar rezulta decuplarea unei importante părți a populației de evoluțiile economico-sociale.
Mărimea pensiei se stabilește prin înmulțirea punctajului individual cu valoarea unui punct de pensie. Punctajul individual este cel rezultat din calcularea contribuției relative la plata pensiilor achitate altora și la cuantumul de atunci pe parcursul perioadei de activitate. Cu alte cuvinte, propriu-zis, prin dosarul de pensie se câștigă dreptul la un punctaj și nu la o pensie în valoare absolută.
De-abia atunci când se face înmulțirea cu valoarea stabilită legal a punctului de pensie (actualmente 732,80 lei prin legea 263/2010) se obține mărimea pensiei în lei. Acum, de ce parlamentarii au votat o mărime a punctului de pensie peste posibilitățile reale date de sumele colectate la Bugetul asigurărilor sociale ( echilibrat până în 2007) este o altă problemă.
Practic, atunci când se vorbește despre pensii cuvenite se vorbește despre aspirații și nu despre vreo relație directă cu contribuțiile aduse istoric la plata pensiilor ”cuvenite” înaintașilor. Realitatea este că pensia celor ieșiți acum din activitate depinde, sau ar trebui să depindă direct de performanța celor aflați acum în activitate.
Conform legii, valoarea punctului de pensie ar fi urmat să fie indexată anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, înregistrate în anul precedent.
Tradus în datele aferente anului 2012 cu efect în majorarea pensiilor pe 2013, ar fi trebuit să avem un spor de 3,4% din inflație (atenție, medie anuală și nu cea de 4,95% înregistrată pe final de an) plus unul de 1,4% din creșterea reală a salariului mediu brut.
(Citește și: ”Dezechilibrul de la plata pensiilor ne înghite tot deficitul bugetar”)
Suplimentul de 1,4% provine din faptul că 2,8% reprezintă estimarea Comisiei Naționale de Prognoză pentru creşterea reală a câştigului salarial mediu brut. Ori, cel puțin până după primele 11 luni, estimarea pe salarii părea să fie în grafic, cu o medie înregistrată efectiv de INS de 1.534 lei a venitului salarial mediu net, față de 1.535 lei valoarea avansată de CNP.
Așadar, vestea bună ( pentru pensionari) a majorării de 4% este că pensia crește, dar vestea proastă este că va crește sub ceea ce era prevăzut în lege. Oricum, mai bine decât în 2012, când pensiile nu au crescut deloc. Deși nici nu prea ar fi fost cazul, deoarece venitul salarial real s-a diminuat în anul anterior, conform calculelor aceleiași CNP, cu 1,9%.
Ori, ar fi bătut prea tare la ochi să majorezi pensiile în timp ce salariile scad. Deși majorarea pensiilor peste cea a salariilor, valabilă pentru 2013 este la fel de bizară din punct de vedere logic. Mai ales că a venit preponderent din creșterea arbitrară a salariilor bugetarilor, care să revină astfel la același cuantum nominal ( de fapt cu pierderea dată de inflația pe perioada trecută de la diminuarea salariilor cu 25%).
Așadar, deși suma de 500 milioane euro care revine majorărilor de pensii și restituirii așa-zisei rețineri necuvenite de bani la Fondul de asigurări sociale de sănătate ( în fapt o extindere cel puțin discutabilă a unei deductibilități de 740 la plata către acest Fond ) nu este foarte mare la scara economiei naționale (0,36% din PIB), ea va genera un dezechilibru cel puțin parțial nejustificat și ne împinge peste pragul de 2% din PIB la deficitul bugetului general consolidat.
În fine, poate ar trebui să ne gândim puțin și la termenii în care definim, mai mult sau mai puțin corect, o problemă de natură economică. Dacă facem trimitere la drepturi de natură salarială, ar trebui să facem trimitere și la ”drepturi de natură pensională”. Adică pensia în bani cash plus beneficiile aferente statutului de pensionar transfirmate în bani. S-ar putea să avem surprize.
Urmărește-ne pe Google News
4 răspunsuri
dupa principiul dumneavoastra pensionarii ar trebui sa primeasca mariri consistente de pensii ,
adik suma totala stransa din asigurari e mai mica decat valoarea tuturor pensiilor korect in teorie ,insa suma totala primita net de pensionari dupa taxe e mai mica decat suma stransa din asigurari si atunci despre ce principu vb? sa facem autostrazi spitale scoli din banii pensionarilor? faceti un calcul korect despre cat primesc net pensionarii dupa ce se scad taxele asig de sanatate imp de 16% (pt anumite categorii) tva- accize- imp pe proprietate etc,o sa vedeti ca de fapt nu exista nici un deficit real la bugetul de pensii ci din contra pensionarii contribuie cu miliarde bune la bugetul de stat, din 11 miliarde de euro daca nu ma insel costuri totale pensionarii nu primesc real mai mult de 7 miliarde de euro,cifre aproximative, apoi statul si-a incalcat propria lege in 2010-2011-2012 pensionarii nu au primit marirea cuvenita, adik inflatia de 16 % conteaza la impozitele pe locuinte si terenuri dar la pensie nu conteaza ?
După cum spuneaţi, o creştere a pensiilor cu 4% nu este foarte mare. Dacă mergem cu logica până la capătul frazei dvs. rezultă că dezechilibrul pe care îl criticaţi NU este foarte mare. Ceea ce din păcate evitaţi să spuneţi este faptul că banii primiţi de pensionarii se cheltuie pentru achiziţionarea de produse de bază şi medicamente, nu pentru cumpărarea de locuinţe, autoturisme sau produse foarte scumpe (de folosinţă îndelungată). Mărirea pensiilor se va reflecta într-o uşoară creştere a consumului la produsele de bază. Este evident faptul că afaceriştii dorinici de „tunuri” financiare sunt nemulţumiţi de „seceta” instalată anul trecut, după plecarea PDL-iştilor de la Palatul Victoria, dar o să le treacă. În definitiv, nu s-au născut în Mercedes.
4 % indexare e mizerabila la 750 lei pensie.
Substantiala la 6.000 lei.
Nu mai vorbim de pensile de 16.000 lei lunar unde 4 % indexare e o fabuloasa cifra . 🙁
Tot beneficiarii pensilor speciale sint cei mai avantajati.
Curios ca o guvernare atit de grijulie , nu a pus o limita de venit beneficiarilor acestor indexari .
In Italia , (drept latin prin definitie )indexarea pensilor se face doar pentru cele care nu depasesc de 2,5 ori pensia minima garantata . Cu buna pace a curtii supreme italiene .
Si totusi, cred ca e vorba de cresterea reala a salariului brut, iar daca raportarea se face decembrie/ianuarie, in mod normal salariile din decembrie sunt mari datorita premiilor de sarbatori, asadar, pentru decembrie (statistica pe care nu aveati la indemana la momentul redactarii articolului), iote ca dec/ian cresterea salariului a fost de 15.8%, din care se scade rata inflatiei. In acest caz rata inflatiei de 3,3% este in avantajul pensionarilor.
Una peste alta, indexarea pensiilor ar fi trebuit sa fie de vreo 9.5% si nu 4%:) daca se adevereste prognoza ratei inflatiei pe 2013 de 4.3% (si am banuieli ca va fi mult mai mare), pensionarii nu castiga nimic. Mai ales ca cei 4.3% se vor concentra in sfera produselor si serviciilor (sa nu uitam taxele) care ii vor lovi destul de tare.
O optiune ar fi fost indexarea diferentiata, pe grupe de pensii, cele mai mari sa fie indexate cu un procent mai mic. Dar se pune problema echitatii..?