Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult›
28.11.2019
Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult›
28.11.2019
Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult›
28.11.2019
Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult›
28.11.2019

Bugetul Apărării 2017: România își scade cheltuielile pentru Apărare la 1,35% din PIB și le suplimentează printr-un ”deficit amânat”: creditele de angajament
de Adrian N Ionescu 23.1.2017
Ministerul Apărării Naţionale (MApN) urmează să primească 11,022 miliarde de lei, cu 2,21% mai puțin decât în execuția preliminată pe 2016, potrivit proiectului publicat luni de Ministerul Finanțelor. La cursul mediu de 4,46 lei / euro, cu care a fost construit bugetul, alocarea este de 2,47 miliarde de euro.
Alocarea bugetară pe 2017 reprezintă 1,35% din PIB, potrivit „Sintezei fondurilor alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli”, din anexa la proiectul bugetului de stat, mult sub pragul de 2%, asumat de România față de NATO, dar și de Liviu Dragnea, preşedintele PSD și al Camerei Deputaților.
Execuția bugetară pe 2016 arată o alocare de 11,271 miliarde de lei, adică de aproape 1,49% din PIB.
„Vă spun care este punctul de vedere oficial al PSD, al carui preşedinte sunt. Noi am avut o asumare clară a obiectivului de 2% din PIB pentru Apărare. Este o asumare oficială pe care am exprimat-o în mai multe rânduri şi la care nu renunţăm”, declara Liviu Dragnea (subl. red), înainte de alegerile parlamentare de anul trecut.
De asemenea, MApN ar fi trebuit să beneficieze de un supliment de alocare de 4,815 miliarde de lei, astfel încât să se respecte angajamentul de 2% din PIB, potrivit proiectului de buget pe 2017 făcut public de PSD înaintea alegerilor parlamentare de anul trecut.
Senatul Poloniei a aprobat, recent, un bugetul pentru apărare de 2% din PIB (nouă miliarde de dolari. Parlamentul Estoniei a aprobat un buget de apărare de adică de 2,2% din PIB (477 milioane de euro).
Bugetul de apărare al Letoniei este de 1,7% din PIB (449 milioane de euro), iar cel al Lituaniei de 1,8% din PIB (723 milioane de euro)
Detaliile și stratagema creditelor de angajament
Cheltuielile de personal prevăzute scad cu 2,18% faţă de execuţia preliminată pe 2016, până la 3,607 miliarde de lei, potrivit proiectului bugetului de stat pe 2017. „Cheltuielile salariale în bani” scad cu 1,34% faţă de execuţia pe 2016.
În schimb, capitolul „asistenţă socială”, beneficiază de o creştere de 5,22%, până la 3,066 milarde de lei. Asigurările sociale cresc cu 4,85%, până la 3,018 miliarde de lei.
Cheltuielile de capital scad până la 2,565 miliarde de lei, cu 8,14% faţă de execuţia preliminată pe 2016, potrivit „Sintezei fondurilor alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli”, din anexa proiectului bugetului de stat pe 2017, referitoare la MApN.
Pe de altă parte, Programul de investiţii publice al MApN prevede „credite de angajament” de 10,257 miliarde de lei şi „credite bugetare” de 2,634 miliarde de lei, de 2,8 ori respectiv cu 26% mai mari decât cheltuielile preliminate pe 2016.
Creditul de angajament reprezintă limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate, în timpul exerciţiului bugetar, în limitele aprobate – asta în caz că Ministerul Apărării decide astfel de cheltuieli, care să se acopere prin credite.
Creditele nu afectează deficitul bugetar decât atunci când începe execuția sarcinii datoriei.
Creditele bugetare aprobate se utilizează pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice, programelor, acţiunilor, obiectivelor şi sarcinilor prioritare, potrivit scopurilor prevăzute în legi şi alte reglementări, şi vor fi angajate şi folosite în strictă corelare cu gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare.