fbpx

La obiect

Statul, economia privată și cercul vicios al mizelor mici

(Textul de mai jos e o sumă de fragmente dintr-unul din cele 7 articole care compun coverul (sectiunea 5, din cele 10 secțiuni) numărului 91… Mai mult

01.03.2021

Chestiunea

Productivitatea muncii în industrie, mai mică cu 4,2% în 2020. Creștere record pe final de an, dar efectivul de salariați a scăzut cu aproape 60 de mii

În 2020, productivitatea muncii în industrie a scăzut cu 4,2% față de anul anterior, potrivit datelor publicate de INS. Valoarea anunțată initial pentru luna noiembrie… Mai mult

01.03.2021

Analiză

Nu doar datoria e problema, ci și prețul ei: 3 miliarde de euro dați pe dobânzi în anul 2020 și aproape 30 de miliarde de euro în ultimii 15 ani. Observații

România a cheltuit pentru dobânzile la datoria publică 3 miliarde de euro anul trecut și aproape 30 miliarde euro pe parcursul ultimilor 15 ani, potrivit… Mai mult

28.02.2021

Interviu

Inteligența artificială față cu democrația – sau despre Iluminismul 2.0 și reinventarea societății occidentale. Interviu cu Braden Allenby, profesor de inginerie și etică la Arizona State University

Textul de mai jos e o sumă de fragmente din interviul cu  Braden Allenby – profesor de inginerie și etica tehnologiei la Arizona State University –… Mai mult

28.02.2021

Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

de Razvan Diaconu , 14.1.2021

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și pentru politicile prociclice din ultimii 4 ani, când am consumat întreaga creștere economică.

În plus, el trebuie să împace lucruri stringente în economie și societate, cu deficitele mari și cu costul împrumuturilor: Asgurarea cheltuielilor angajate de stat, investițiile în dezvoltare – la care se adaugă sănătatea și educația de care depinde viitorul iminent.

Conferința de joi, organizată de cursdeguvernare.ro pe tema Bugetului de stat și a fiscalității care-l însoțește și produce are două concluzii care se întâlnesc:

  • din partea Finanțelor și a ANAF – necesitatea de-a începe consilodarea fiscală după anul pandemiei 2020, fără a brusca economia și companiile;
  • din partea mediului de afaceri – eficientizarea intrumentelor de colectare a taxelor de către stat, astfel încât să nu fie nevoie de o creștere a taxelor în 2021 sau de apariția unor noi taxe în procesul de consolidare fiscală. 

Ambele vor pune, însă, la grea încercare atât guvernul cât și majoritatea parlamentară:
haosul din Codurile fiscale e atât de mare, excepțiile, inechitățile și dezechilibrele fiscale sunt atât de flagrante, iar Bugetul e atât de mic în comparație cu PIB, încât doar o revoluție, atât pe taxe cât și pe colectarea lor, mai pot salva finanțele României.

Mai jos – un sumar al prezentărilor speakerilor – autorități și reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății:

Prezentările integrale por fi urmările în înregistrarea video a conferinței – UN LINK AICI. 

*

Alexandru Nazare: Consolidarea fiscală se va face gradual, nu ne permitem schimbări bruște

Ministerul Finanţelor a anunțat că Guvernul dorește reformarea companiilor de stat, în pregătire fiind un sistem de monitorizare a acestora. ”Vom prezenta în următoarea şedinţă de guvern un memorandum prin care cerem practic ţinte tuturor companiilor de stat- de reducere a pierderilor, de reducere a arieratelor, de eficientizare a cheltuielilor. Și vom constitui un mecanism permanent de monitorizare a acestor companii de stat pentru a avea în cel mai scurt timp rezultate şi reforma în acest domeniu”, a precizat ministrul de Finanțe.

Principala preocupare de moment a ministrului este legată de proiectul bugetului de stat pe 2021, proiect care, a asigurat Alexandru Nazare, va fi finalizat până la sfîrșitul lunii ianuarie. ”Suntem în această procedură de consultare cu toate ministerele, de analiză, şi ne propunem ca la sfârşitul lunii să definitivăm bugetul de stat. Evident că o primă ţintă o reprezintă investiţiile. Vorbim de investiții în  infrastructură, în capital uman, în educație și sănătate. Vom pune un accent deosebit pe fondurile europene”, a anunțat ministrul.

În ceea ce privește consolidarea fiscală, ministrul a precizat: ”Procesul de consolidare fiscală va fi unul gradual, în sensul că nu ne permitem să facem schimbări bruște pentru că traversăm o pandemie. Trebuie găsit echilibrul între consolidarea fiscală credibilă și relansare. Intenția e clară, scădere graduală a deficitului până la nivelul anunțat pentru 2024, adică sub 3% din PIB.”

Siegfried Mureșan: Bugetul de stat va primi 4 miliarde euro, prefinanțare proiecte în Planul de reziliență

România ar putea avea în decursul lunii aprilie acordul Comisiei Europene pe Planul Național de Redresare și Reziliență revizuit de autoritățile de la București în acest moment, estimează europarlamentar românia Siegfried Mureșan, vicepreședinte PPE.

Tot atunci ar urma să vie virate către bugetul de stat prefinanțarea de 13% aferentă proiectelor, echivalentul a circa patru miliarde de euro, a detaliat Mureșan.

În opinia sa, absorbția fondurilor europene la dispoziția României, respectiv cele rămase din exercițiul anterior, cele din exercițiul nou și cele de relansare, are șanse să decurgă mai eficient decât în anii anterior, o serie de obstacole fiind eliminate. Printre acestea se numără obligația de a reacredita autoritățile de management.

Mirela Călugăreanu: Se modifică structura organizatorică a ANAF și a Ministerului Finanțelor

Președintele ANAF, Mirela Călugăreanu, a anunțat că guvernul pregătește o Hotărâre de modificare a structurii organizatorice a Agenției și a Ministerului Finanțelor. „Este un proiect pe care eu l-am sprijinit. Am realizat inventarierea lucrărilor, a personalului care urmează să migreze către Ministerul Finanțelor”, a spus Mirela Călugăreanu.

Între activitățile care urmează să fie preluate de minister se numără și soluționarea contestațiilor. „Este extrem de corect, și de etic, ca soluționarea contestațiilor să o realizeze un alt organism decât cel care te controlează. Aștept o îmbunătățire a soluțiilor care vor fi pronunțate în materia contestațiilor, având în vedere că direcțiile de legislație sunt în cadrul Ministerului Finanțelor”, a precizat Mirela Călugăreanu.

În procesul de informatizare, ANAF a finalizat 5 proiecte în anul 2020, are în derulare 7 proiecte semnificative și alte 11 proiecte urmeaza să fie demarate. Între proiectele menționate de președintele ANAF se numără:

  • Dezvoltarea call-center-ului ANAF, cu mărirea capacității de la 30 la 90 de apeluri simultan și creșterea numărului de operatori.
  • Serviciu de chat și un sistem webminar de întâlniri virtuale cu contribuabilii.

Unul dintre proiectele semnificative ale ANAF, factura electronică, este ”în lucru cu Ministerul Finanțelor”, iar ANAF urmează să anunțe ”orizontul de asteptare la implementarea facurii electronice”, a precizat președintele ANAF.

Daniel Anghel: SAF-T va eficientiza inspecțiile fiscale

Introducerea SAF-T (fișierul standard de raportare pentru taxe) ar trebui să ducă la eficientizarea inspecțiilor fiscale, uniformizarea abordării în cadrul acestora, minimizarea erorilor umane la nivel de date, creșterea colectării, transmiterea facilă a datelor, generalizarea rambursărilor TVA cu control ulterior, o conformare mai ușoară, proceduri mai ușoare care să elimine inechitățile și competiția neloială în rândul contribuabililor, este de părere Daniel Anghel.

Specialistul a punctat că digitalizarea administrației fiscale a dus la o creștere consistentă a veniturilor colectate la buget de alte state, în special ca urmare a reducerii GAP-ului de TVA, diferența dintre TVA-ul colectat și TVA-ul care s-ar putea colecta.

Ungaria a introdus deja sistemul de trafic control și sistemul informatic de monitorizare a tranzacțiilor intracomunitare și a reușit să diminueze decalajul de TVA de la 15,9% în 2015 la 8,5% în 2019.

Gabriel Biriș: Factura electronică va ajuta enorm

”Cred că România noastră poate reduce rapid gap-ul de TVA doar prin conectare caselor de marcat, din implementarea sistemului de facturare electronică și din taxarea inversă. Dacă România ar colecta TVA la nivelul Bulgariei am avea 4,5 mld euro în plus la buget, iar deficitul ar scădea cu 2 procente”, afirmă Gabriel Biriș, partener al companiei Biriș – Goran.

Gabriel Biriș a comentat ultimul studiu al Comisiei Europene referitor la încasările de TVA, elaborat în 2020 cu date din 2018, în care România este la coadă, din nou, cu un gap de 33%, în ușoară scădere față de precedentul raport.

”Importantă ar fi o comparație cu state fost comuniste: Bulgaria, care are un gap de TVA de 10%, Croația, care are 3,5%. Portugalia, stat care nu a experimentat regimul comunist dar unde gapul de TVA a fost foarte mare, are acum  9,6%.
Sunt  3 state cu care ne putem compara. Cum au reușit ei? Măsurile țin de informatizare, de controale targetate și de eficiența analizelor de risc.Ce a făcut România? Din păcate, foarte multe. Spun ”din păcate” pentru că  toate măsurile adoptate de noi nu au condus la scăderea gap-ului ci la creșterea costurilor bugetare și la o mare suferință pentru contribuabili”, a afirmat gabriel Biriș.

”Casele de marcat pot reduce frauda TVA din afacerile de retail. Dacă ne uităm însă, 7/8 din gap-ul TVA nu vine din retail, ci din B2B. Asta trebuie să înțelegem, că factura electronică va ajuta enorm”, a precizat avocatul Biriș.

Ionuț Dumitru: Povara dobânzilor la datoria publică începe să apese

”Știm cu toții că avem o problemă bugetară foarte serioasă: avem un deficit bugetar care a crescut foarte mult în ultimii ani. Din păcate, rădăcinile acestui derapaj bugetar nu sunt în 2020, ci sunt în anii anteriori. Adică, nu putem da vina pe criză că avem un deficit bugetar de aproape 10%, iar rezolvarea problemei ține de reforme structurale”, a averizat Ionuț Dumitru, economist șef al Raiffeisen Bank

”Am intrat în criză cu cel mai mare deficit bugetar din Europa deci, încă o dată, nevoia de consolidare fiscală este evidentă. În același timp, avem o colectare a taxelor și impozitelor foarte slabă față de media europeană. La TVA avem și azi un gap foarte mare. Mi se pare îngrijorător că nici dacă am redus agresiv taxarea nu am reușit să îmbunătățim colectarea.

Pe clasament, suntem la coadă, doar 3 țări colectează mai puțin decât noi. Statele CEE au reușit să îmbunătățească masiv gradul de colectare, iar Bulgaria, Cehia, Polonia au reușit performanțe deosebite în condițiile în care atenție nu au scăzut cote de TVA”, a precizat economistul șef al Raiffeisen.

Precizare importantă făcută de Ionuț Dumitru: ”Povara dobânzilor la datoria publică începe să apese.”

Angela Roșca: Reacția ANAF trebuie să fie rapidă, să nu ajungem la insolvențe sau la amnistii inutile

Mediul de afaceri își dorește predictibilitate fiscală, dar și ANAF proactiv, care reacționează rapid și decisiv pentru a tranșa problemele care îi sunt semnalate, așa încât să nu se ajungă la insolvențe sau amnistii inutile, a declarat Angela Roșca, partener Taxhouse.

În opinia sa, nesoluționarea la timp a diferitelor ambiguități din legile fiscale riscă și plasarea responsabilității de la o autoritate la alta riscă se soldeze cu amnistii sau falimente.

Drept exemple, Angela Roșca a menționat: TVA la activități imobiliare persoane fizice sau drepturi de autor, s-a știut, nu s-a făcut nimic, s-a ajuns la amnistie; PFA versul venituri din activități dependente, s-a ajuns la amnistie, erau 700 de mii de PFA-uri și PFI-uri în 2015 când s-a dat amnistia; TVA la asigurări în contracte de leasing; acum foarte disputat e subiectul tichetelor cadou care se dau în piață de ani de zile.

Toate lucrurile astea duc la o concurență neloială, la o concurență pe criterii fiscale, a avertizat specialista.

Andrei Rădulescu: Datele arată că avem bune de relansare, autoritățile trebuie să le folosească

România dispune de resurse externe de finanțare și în interior de resurse umane pentru relansare, pe care „autoritățile trebuie să le pună la lucru”, a spus  Andrei Rădulescu, director de analiză macroeconomică la Banca Transilvania.

Economistul a amintit diferența dintre depozitele bancare și creditul neguvernamental de 129 de miliarde de lei dar și faptul că  prima de risc privind obligațiile României a scăzut la nivelul din martie 2020, de dinainte de declanșarea pandemiei.

Și costul finanțării statului român a scăzut semnificativ în ultimele luni. Ratele de dobândă la scadența pe 10 ani se situează în zona minimelor din  toamna anului 2012.

România este singura țară din UE care a raportat o dinamică anuală pozitivă a investițiilor productive în primele 3 trimestre din 2020, deci inclusiv în perioada stării de urgență. Din toate monedele din regiune leul a avut performanța cea mai bună.

Pe de altă parte, economia lumii este la începutul unui nou ciclu. În 2021 economia ar putea crește cu cel mai ridicat nivel din 2010.

Economistul de la Banca Transilvania nu se așteaptă la o criză a datoriilor suverane. „Toate instituțiile financiare internaționale atrag atenția asupra importanța continuării politicii fiscal bugetare relaxate.  (…) Marile bănci centrale nici măcar nuse gândesc la o normalizare a politicilor monetare.

Totodată, după criză, marile puteri economice „vor negocia o nouă arhitectură financiar-monetară internațională, , așa cum s-a întâmplat la sfârșitul celui de al doilea Război Mondial”, a mai spus Andrei Rădulescu.

Elena Lotrean: Dacă am crește cu 30 de puncte la PISA, datele arată că salariul mediu ar crește cu 12% pentru următorii 80 de ani

Elena Lotrean, fondator Școala finlandeză Sibiu și leader Taskforce Educație al CDR, susține cofinanțarea unor proiecte private cu impact dovedit în educație.

”În sectorul privat există know-how în ceea ce privește sistemul de învățare. Sectorul privat poate fi de un real ajutor de exemplu în educație remedială, nu cred că problema se poate rezolva în același loc unde a fost generată. Se poate lansa o linie de granturi pentru ONG-uri și sectorul privat”, afirmă Elena Lotreanu.

Aceasta a oferit un exemplu semnificativ al impactului pe care educația îl generează în economie: ”Testele PISA arată că 2 din 5 elevi din România sunt analfabeți funcționali. Doar dacă am crește cu 30 de puncte, de la 440 la 470, punctajul testelor din PISA, în România ar crește cu 12% salariul mediu pe următorii 80 de ani.”

Avem exemple de politici publice eficiente – Finalanda, o țară agrară în anii 60 care a investit imens în educație ajungând la prosperitate. Asta înseamnă, a declarat fondatorul Școlii finlandeze din Sibiu, că lucrurile pe care le putem face în educație să le facem împreună, și statul, și mediul privat. Acum însă, din păcate, nu există neapărat o politică publică care să includă în mod dedicat partea privată în educație, cu excepția învățământului tehnic dual și al Universităților.

Dan Zaharescu: Consolidarea bugetului de asigurări sociale de sănătate, plus o strategie de e-health

Statul român ar trebui să analizeze oportunitatea constituirii unui consiliu strategic al inovației pentru sănătate, o platformă care să identifice soluții integrate pentru introducerea progresivă în România a inovației centrate pe pacient, este de părere Dan Zaharescu, director executiv ARPIM.

O a doua axă de acțiune ar fi elaborarea și implementarea strategiei naționale de e-health.
Aceasta ar asigura un acces mai bun la informații esențiale pentru luarea deciziilor în sistemul sanitar. Printre consecințe s-ar numără gestionarea mai bună a cheltuielilor, crearea registrelor de pacienți etc.

A treia axă de acțiune ar trebui să fie consolidarea bugetului asigurărilor sociale de sănătate, este de părere Zaharescu.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.1.2021

Un raspuns

  1. CURIOSUL
    16.1.2021, 2:53 pm

    TAXA PE AVERE SI PE CASTIGURI FARA PRODUCTIVITATE A MUNCII CAND VA FI BAGATA IN SEAMA…….??????

Lăsați un comentariu


Stiri

Stocurile de uraniu ale CNU – aflată la un pas de lichidare – vor fi preluate de Nuclearelectrica

Alexandra Pele

Un proiect de Ordonanţă de Urgenţă propune aprobarea vânzării de către Statul român, prin Ministerul Energiei, a concentratelor tehnice de uraniu din stocul de siguranță… Mai mult

Stiri

Evergent Investments (SIF Moldova) își va plasa 40% din resurse în investiții de tip private equity

Adrian N Ionescu

SIF Moldova (SIF2, rebranduită Evergent Investments) va investi direct între 2 – 3 și 10 milioane de euro în companii din afara Bursei, prin operațiuni… Mai mult

Europa

Agenția Europeană a Medicamentelor, despre autorizarea în regim de urgență a vaccinului Sputnik: Este ca jucatul la ruleta rusească

Razvan Diaconu

Autorizarea în regim de urgență a vaccinului Sputnik V de către statele membre “se poate compara puţin cu ruleta rusească”, a declarat preşedinta consiliului de… Mai mult

Stiri

Legea bugetului de stat a fost promulgată

Razvan Diaconu

Administrația Prezidențială anunță luni că președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021. Potrivit… Mai mult

Europa

Rainforest Foundation Norway / Două treimi din pădurea tropicală, distruse sau degradate

Iulian Soare

Vegetaţia densă a pădurii tropicale reprezintă cel mai mare rezervor de carbon captat, însă oamenii au distrus ori degradat două treimi din suprafaţa originală a… Mai mult

Europa

China vizează o creştere de 6% din PIB în 2021

Vladimir Ionescu

China şi-a stabilit un obiectiv de creştere de cel puţin 6% în acest an, a anunţat vineri prim-ministrul Li Keqiang, în pofida incertitudinilor create de… Mai mult

Stiri

Ritmul plății granturilor pentru IMM a scăzut semnificativ, oficial din cauza întârzierii aprobării bugetului

Alexandra Pele

În ultima săptămână, Ministerul Economiei a plătit 48 de microgranturi de 2.000 de euro și 38 de granturi pentru capital de lucru de până la… Mai mult