sâmbătă

2 martie, 2024

22 noiembrie, 2023

Comisia Europeană a avertizat Franța, Belgia, Finlanda și Croația că trebuie își modifice urgent bugetele de anul viitor pentru a se conforma regulilor fiscale europene, anunță Politico. La rândul lor, Germania, Austria, Luxemburg, Țările de Jos și Italia au fost avertizate că planurile lor bugetare „nu sunt pe deplin în conformitate” cu regulile europene.

Surpriză: Spania, Grecia și Irlanda au primit aprobarea Comisiei pe proiectele lor de bugete 2024. O inversare uimitoare față de criza euro de acum un deceniu, când Portugalia, Irlanda, Grecia și Spania au fost desconsiderate sub acronimul PIGS ca state care nu și-au putut plăti datoriile.

Comisia Europeană a lansat miercuri ciclul de coordonare a politicilor economice din Semestrul european 2024, avertizând Franța, Belgia, Finlanda și Croația că trebuie să își ajusteze urgent planurile bugetare pe anul viitor pentru a se alinia cu regulile UE privind datoria și deficitul, reguli care reintră în vigoare după o suspendare de patru ani.


Ignorarea avertismentelor ar putea declanșa procedura de deficit excesiv, un proces îndelungat care include cerințe specifice de reducere a cheltuielilor și care se poate încheia cu sancțiuni financiare.

Bugetul Italiei, stat care multă vreme a fost cel mai indisciplinat membru al zonei euro, este ceva mai bine structurat, dar nu perfect: bugetul Italiei „nu este pe deplin în conformitate” cu regulile, a spus Comisia. Același lucru este valabil și pentru Austria, Germania, Luxemburg, Letonia, Malta, Țările de Jos, Portugalia și Slovacia.

Recomandări pentru politica economică a zonei euro pentru 2024

În 2024, spune Comisia Europeană, accentul se va pune pe răspunsurile politice la provocările legate de inflație ridicată și competitivitate. Statele membre din zona euro ar trebui:

  • Să adopte politici fiscale prudente, coordonate și să reducă măsurile de susținere a costurilor energiei, cu scopul de a spori sustenabilitatea finanțelor publice și de a evita alimentarea presiunilor inflaționiste.
  • Să asigure niveluri ridicate și susținute de investiții publice și să promoveze investițiile private prin accelerarea implementării Facilității de redresare și reziliență și a programelor politicii de coeziune
  • Să sprijine creșteri salariale care atenuează pierderea puterii de cumpărare a lucrătorilor, ținând cont de dinamica competitivității
  • Să monitorizeze riscurile legate de înăsprirea condițiilor financiare, în timp ce se realizează Uniunea Bancară
  • să consolideze competitivitatea prin îmbunătățirea accesului la finanțare, progresul în uniunea piețelor de capital și să asigurare că sprijinul public pentru sectoarele strategice rămâne unul țintit, care nu alterează condițiile de concurență echitabile ale pieței unice

***


Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

(Textul de mai jos e preluarea integrală a editorialului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: