fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Revoluția de pe piața românească a reciclării: rezultatele și funcționarea sistemelor de garanție-returnare în Europa

România se pregătește de implementarea unui sistem de garanție-returnare (SGR) a ambalajelor de băuturi, legislația urmând a fi pusă în dezbatere publică zilele acestea, potrivit… Mai mult

08.11.2020

La obiect

Leul, coroana, zlotul și forintul în pandemie: o comparație a stabilității și efectele acesteia

Leul a fost mult mai stabil pe perioada pandemiei decât mondele țărilor din Europa Centrală care au un regim de curs similar, Cehia, Polonia și… Mai mult

05.11.2020

Chestiunea

Moment istoric pentru finanțele României: În 2021, salariile bugetarilor + pensiile vor depăși, în premieră, veniturile fiscale ale țării

Priviți graficul de mai jos: El reprezintă evoluția veniturilor fiscale ale României în ultimii 25 de ani (din 1995 încoace) și a cheltuielilor statului cu… Mai mult

03.11.2020

Analiză

Primele date în UE privind efectul Covid asupra economiilor în T3 din 2020 – Observații

Economia UE27 a ajuns în T3 2020 la -4% față de T4 2019, ultimul trimestru în care nu s-au manifestat efectele induse de pandemie. Datele… Mai mult

02.11.2020

La ce folosește creșterea bugetului Educației în 2019: Mai mult de jumătate merge la salarii și plata datoriilor istorice către profesori

de Mariana Bechir , 4.2.2019

Educația primește anul acesta 33,046 miliarde de lei, cu 9,8 miliarde de lei mai mult decât în 2018. Ceea ce înseamnă 3,02% din PIB și o creștere cu 40,6% a sumei de anul trecut. Mai mult de jumătate din banii alocați suplimentar merge însă spre majorările salariale și aducerea la zi a salariilor câștigate în instanță de profesori.

Simion Hăncescu, liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a explicat pentru cursdeguvernare.ro că cinci din cele 9,8 miliarde lei în plus vor merge spre salarii:

770 de milioane de lei sunt pentru salariile câștigate în instanță, iar restul sunt majorările prevăzute în lege pentru acest an. Chiar și așa, lipsesc 500 de milioane lei pentru plata dobânzilor la restanțele statului legate de plățile eșalonate ale salariilor câștigate în instanță.

La Ministerul Educației va avea loc marți o nouă discuție în cadrul căreia se va încerca soluționarea acestui capitol, mai ales că aceste dobânzi cresc cu fiecare zi de amânare.

Cheltuielile cu personalul din Educație se ridică astfel la aproape 21,5 de miliarde de lei, din bugetul total de 33,046 miliarde.

Cum se vor distribui banii suplimentari:

  • aproximativ 2,5 miliarde de lei – pe proiecte și investiții făcute prin Ministerul Educației (nu este vorba de renovări de școli, care se finanțează prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, ci de tabletele pentru elevi și tablele inteligente, anunțate de ministrul Ecaterina Andronescu)
  • aproape 770 de milioane de lei – salariile câștigate în instanță 
  • 1,1 miliarde de lei – rechizitele și ghiozdanul pentru elevi
  • majorările salariale (cu 25% din diferența rămasă până în la atingerea salariilor finale din grilă)
  • formare profesională

Legea prevede acordarea a 6% din PIB pentru Educație. Niciodată nu s-a ajuns la acest plafon, iar anul acesta, ca raport din PIB, fondurile alocate sunt inferioare anului 2015:

  • 2019 – 31,8 miliarde (3,02% din PIB)
  • 2018 – 23.79 miliarde lei (2,21% din PIB)
  • 2017 – 25,02 miliarde lei (2,86% din PIB)
  • 2016 – 27 miliarde lei (2,85% din PIB)
  • 2015 – 25 de miliarde lei (3,23% din PIB)

Guvernul a promis că va ajunge la zi cu datoriile 

Ministrul Finanțelor le-a promis sindicaliștilor din Educație că în luna ianuarie vor fi achitate salariile obținute în instanță.

Banii pentru prima componentă apar în proiectul de buget, dar plata se amână, față de termenul promis, deoarece bugetul nu a fost aprobat. Cu noua amânare a aprobării în guvern a bugetului, pentru vineri, 8 februarie, cadrele didactice nu pot spera să încaseze acești bani nici pe fluturașii primiți la 14 februarie, atunci când se plătesc salariile din educație.

Datorii electorale istorice – Titlurile executorii pentru drepturi salariale promise fără fundamentare

Salariile restante ale profesorilor sunt cel mai elocvent studiu de caz pentru efectele măsurilor populiste luate în anii electorali și fără niciun studiu de impact.

Aceste tranșe eșalonate pe cinci ani sunt datorii istorice generate de o lege (inițiativă PSD) adoptată la sfârșitul anului 2008, în campania pentru alegerile generale.

Legea majora cu 50% salariile cadrelor didactice, o premieră aclamată la vremea respectivă, deși nu era menționată nicio sursă de venit pentru această creștere spectaculoasă.

Au votat pentru reprezentanții tuturor partidelor, deși lumea plonjase deja în criza financiară internațională și era clar că bugetul României nu va putea acoperi cheltuieli suplimentare.

Este una dintre măsurile ce au obligat ulterior statul să diminueze salariile tuturor bugetarilor cu 25%.

Sindicaliștii, încântați de victoria obținută, recunoșteau atunci că reglementarea va aduce voturi:

“Preşedintele executiv al Federaţiei Spiru Haret, Marius Nistor, a spus, într-o declaraţie pentru Mediafax, că profesorii din toate unităţile şcolare vor face campanie pozitivă pentru cei 254 de deputaţi care au votat pentru iniţiativa PSD care conduce la creşterea salariilor în învăţământul preuniversitar”.

Nota de plată: 3 miliarde de euro doar din 2011 până în 2016

Majorarea nu a fost însă realizată, legea fiind prorogată mai mulți ani. Profesorii au dat în judecată statul și au câștigat rând pe rând, ceea ce a obligat guvernele ulterioare să ajungă la o înțelegere de eșalonare a sumelor cuvenite pentru octombrie 2008 – 13 mai 2011.

Ultima tranșă este prevăzută pentru 2021, când se va închide datoria născută în 2008, de parlamentarii care au încercat astfel să cumpere votul profesorilor.

Statul va plăti substanțial mai mult din cauza amânărilor

Amânând plata eșalonărilor la timp, pentru a nu depăși deficitul, guvernanții își creează probleme mai mari anul viitor.

Motivul – executarea silită, declanșată deja în unele județe, implică și plata unor comisioane uriașe pentru executorii judecătorești.

În Argeș, au fost blocate deja conturile a două licee tehnologice – Dacia Pitești și Victor Slăvescu, Rucăr. Unitățile respective nu mai pot plăti decât salariile angajaților, până când cei care au cerut executarea silită nu își încasează toți banii.

La ultimul, Liceul Rucăr, existau la sfârșitul anului trecut două titluri de executare, iar comisionul executorului judecătoresc este de 50% din sumă, adică  24.000 de lei, într-unul dintre cazuri.

Cât au costat bugetul toate drepturile salariale câștigate în instanță

Între anii 2012 și 2016, România a plătit nu mai puțin de 10,1 miliarde de lei (aproximativ 2,25 miliarde de euro) către salariații (profesori, judecători etc.) care au câștigat în instanță despăgubirile pentru neonorarea de către stat a prevederilor legislative privind salariile : prevederi legislative create de același stat.

(Citiți și: Cifrele seci și banii peșin ai iresponsabilității instituționalizate: Riscurile concrete de miliarde de euro ale noii legi a salarizării)

Situația în 2017:

  • *, din anul 2011 până în anul 2016, bugetarii au câștigat în instanță drepturi de 13,9 miliarde de lei (3 miliarde de euro)
  • *, datele de la Statistică NU arată (nici nu ar avea cum – și cu atât mai puțin Eurostat) și titlurile executorii din 2017.
    Dar e de ajuns să spunem că numai în 2016 au fost câștigate procese în valoare de 3,8 miliarde de lei (840 de milioane de euro) – inclusiv pe Legea 85 din 2016, privind salariile din Educație.
  • *, numai în anul 2011 au fost câștigate în instanță drepturi de 6,4 miliarde de lei (1,42 miliarde de euro). Și pentru că era criză și bugetul nu suporta atare plăți ( în condițiile în care România se împrumuta greu și scump) guvernul Boc a inițiat lege pentru eșalonarea pe mai mulți ani plata acestor drepturi.
  • *, Suma totată câștigată în instanță între 2011 – 2016 a fost de 13,9 miliarde – fără a socoti ce vine din urmă pentru anul 2017.

Ce și cât s-a plătit

Și chiar s-a plătit – sumele câștigate în instanță s-au adăugat la deficit și au fost o prioritate, așa cum era și normal : punerea în executare a hotărârilor judecătorești.

Astfel :

  • *, Din 2012 până în 2016 s-au plătit 10,1 miliarde de lei (2,25 miliarde de euro)
  • *, pentru anul 2017 sunt prevăzuți în buget 383 de milioane de lei
  • *, cel mai mult s-a plătit în anul 2015 , anume 4,1 miliarde de lei (aproximativ 900 de milioane de euro)
  • *, 4 miliarde de lei se plătiseră și cu un an înainte, în 2014
  • *, În 2016 s-au plătit 900 de milioane – bani puși și ei la deficit
  • *,mai sunt de plătit 3,5 miliarde de lei ( 770 de milioane de euro). Ei se vor adăuga la deficitul anilor viitori.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.2.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Pulsul Sănătății: În România se fac anual 38 investigații CT, RMN și PET la 1.000 de locuitori. Media UE – 204, Austria și Franța – 330, respectiv 324

Mariana Bechir

România are o rată de utilizare a tehnologiilor imagistice de 5,4 ori mai mică decât media UE – 38 de CT-uri, RMN-uri și PET-uri la… Mai mult

Stiri

Summitul G20 / China a propus folosirea codurilor QR la persoane, cu informații despre testele Covid, pentru redeschiderea călătoriilor internaționale

Iulian Soare

Președintele chinez Xi Jinping a propus, în cadrul summitului G20, un „mecanism global” bazat pe coduri QR, pentru a redeschide călătoriile internaționale. Codurile ar urma… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Datele celei de a treia rectificări bugetare: deficitul pe 2020 crește cu peste 5,64 mld. lei

Vladimir Ionescu

Deficitul bugetului de stat pe 2020 va fi de 5.647 milioane de lei, după diminuarea veniturilor cu 4.359,4 milioane de lei, și majorarea cheltuielilor prin… Mai mult

Stiri

Document / Planul Național de Redresare și Reziliență, variantă efemeră pe site-ul MFP

Victor Bratu

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a publicat luni pe site Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), document pe care l-a retras, fără explicații, după câteva… Mai mult

Stiri

Detașamentul “Carpathian Pumas” și-a încheiat misiunea în Mali

Razvan Diaconu

Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din Constanța găzduiește marți o ceremonie de încheiere a misiunii detaşamentului Forţelor Aeriene Române care a participat la Misiunea Multidimensională Integrată… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de 4,4 milioane euro pentru aeroporturi regionale

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a aprobat, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, schema de ajutor a României de 21,3 milioane de lei (aproximativ 4,4… Mai mult

Europa

Grupul BMW intră în domeniul producției de roboți industriali

Adrian N Ionescu

Grupul auto german BMW intră în domeniul producției de roboți industriali și înființează IDEALworks GmbH, o subsidiară deținută integral, proiectată să devină „un furnizor de… Mai mult