Guvernul şi-a construit bugetul general consolidat (BGC) pe un nivel de venituri de 341,4 miliarde de lei, respectiv de 33,4% dintr-un PIB care ar trebui să crească mai mult decât anul trecut, cu 5,5%, până la 1.022,5 miliarde de lei.
Estimările guvernamentale vin pe fondul reducerii celor europene privind creșterea economică din Uniunea Europeană (confirmate deja de recesiunea tehnică din Italia) şi a celei româneşti de anul trecut, până la 4,5%, conform Comisieia Naționale de Stasitică și Prognoză.
Cheltuielile la BGC ar trebui să nu depăşescă nivelul de 367,5 miliarde lei (35,9% din PIB), cu un deficit bugetar (cash) estimat la 2,55% din PIB și la 2,57% după metodologie europeană (ESA), potrivit documentelor postate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).
Construcția bugetului mizează pe o inflație de 2,88% și pe un curs de 4,67 lei / euro.
Bugetul de stat creşte cu 18,6% până la 199,58 miliarde de lei.
Veniturile totale ale bugetului de stat sunt de peste 164,7 miliarde de lei, din care cele fiscale acoperă 70,4%:
- TVA – 69,65 miliarde de lei,
- Accize – 31,07 miliarde de lei
- Impozit pe profit, venit și câștiguri de capital de la persoane juridice de 19,88 miliarde de lei, din care impozitul pe profit de 17,15 miliarde de lei
- Impozitul pe venitul persoanelor fizice de 23,56 de miliarde de lei.
ANAF și-a luat angajamentul de a aduce în plus la buget 7,5 miliarde de lei prin îmbunătățirea colectării și a combaterii evaziunii fiscale.
Cele mai mari cheltuieli la bugetul consolidat sunt:
- asistența socială – 109,8 miliarde lei, respectiv 10,7% din PIB (aceeaşi pondere ca în 2018, potrivit prezentării MFP)
- personal –102,5 miliarde lei (10% din PIB)
- bunuri și servicii – 46,5 miliarde lei (4,5% din PIB, din creşterea de 1,8 miliarde lei faţă de 2018, 1,5 miliarde de lei este bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate);
- investiții – 46,8 miliarde lei (4,57 % din PIB), în creștere cu 12,5 miliarde lei față de 2018.
- dobânzi aferente datoriei publice – 13,5 miliarde lei (1,3% din PIB, față de 1,4% în 2018).
Bugetele ministerelor
Cele mai mari majorări de buget în 2019 față de anul trecut sunt la ministerele:
- Educație (+9,82 mld. lei, +46,7%)
- Transporturi (+4,13 mld. lei, 54,9%)
- Sănătate (+3,72 mld. lei, +64,6%)
- MAI (+3,26 mld. lei, + 21,5%)
- Ministerul Agriculturii (+2,96 mld. lei, +15%)
Cele mai mari pierderi de alocări de la Bugetul de stat sunt înregistrate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri (- 28,9%), Ministerul Comunicațiilor (- 20,2%) și Ministerul Energiei (scade cu 13%).
Alocările sunt însă coompletate cu veniturile proprii. Astfel, Ministerul Energiei are un buget de peste 914,3 miliarde de lei.
Bugetele locale
Administrațiile locale sunt nevoite să acopere toate cheltuiuelile cu asistența socială pentru protecția copilului și pesoanele cu handicap, ca să primească:
- 100% încasările din impozitul pe venit colectat la bugetul de stat de 22,2 miliarde de lei (față de 71,5% în 2018)
- cu 95% mai mult din încasările din TVA, adică 11,1 miliarde de lei
- subvenții pentru investiții de 10,9 miliarde de lei, alocate prin ministere și PNDL, spitale, școli, cofinanțare fonduri europene).
Totalul sumelor care se alocă din veniturile bugetului de stat şi din subvenţii sunt de 46,6 miliarde lei, cu 22,4% mai mari decât cele alocate în anul 2018, ceea ce reprezintă 60,5% din totalul veniturilor bugetelor locale, potrivit documentelor MFP.
