Buget 2014 / Dispersia problemelor de la pensii în buget

Pensiile ar urma să fie majorate cu 3,76% in 2014, punctul de pensie urmând să crească de la 762 de lei la 790 de lei, potrivit proiectului de buget pus în dezbatere de Ministerul Finanțelor.

Explicația acestei valori propuse pentru indexare se regăsește în scrisoarea cadru privind bugetul pe anul 2014, publicată de Ministerul Finanțelor:

„La stabilirea limitelor de cheltuieli ale bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 s-a avut în vedere aplicarea prevederilor art.102 și art.170 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completarile ulterioare, astfel: majorarea valorii punctului de pensie cu 3,76% (respectiv 3,33% – reprezentând rata medie anuală a inflației și 0,43% – reprezentând 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut), indicatorii fiind cei realizați pe anul 2012. Astfel valoarea punctului de pensie va crește de la 762,1 lei la 790,8 lei în anul 2014″.

Apar însă câteva probleme:

• În mod evident, legea nu poate fi aplicată în forma în care a fost votată din motive tehnice. La elaborarea în 2013 a bugetului pe 2014 nu se pot folosi decât datele calculate definitiv pentru 2012. Ori, anul 2012 nu este ”anul precedent” anului 2014.
• Interpretarea legii pensiilor în sensul utilizării datelor disponibile nu merge, deoarece spiritul legii a fost păstrarea și creșterea puterii de cumpărare a pensionarilor.
  Chiar Ministerul Finanțelor estimează în tabelul cu indicatori macroeconomici o rată medie a inflației pe anul 2013 de 4,5%. În aceste condiții, indexarea pensiilor cu 3,76% de la 1 ianuarie 2014 nu reface puterea de cumpărare a pensiilor din 2013.
  În treacăt fie spus, povestea cu indexarea diferențiată a pensiilor, mai mare pentru pensiile mici și mai mică sau deloc pentru pensiile mari, nu merge. Asta deoarece, potrivit legii, pensionarii nu au sume de bani de primit în mod direct, ci punctaje stabilite după criterii clare și înmulțite cu valoarea unică a punctului de pensie.
• Un factor destabilizator la nivel macroeconomic este acela că nu a fost prevăzută indexarea salariilor bugetarilor. Nu a fost luată în calcul nici acordarea de premii, prime, precum și plata orelor suplimentare. În plus, numărul maxim de posturi finanţate pentru anul 2014 a fost plafonat la numărul mediu de posturi ocupate in perioada ianuarie – iulie 2013.
• Consecința directă este păstrarea contribuțiilor totale la sistemul de asigurări sociale din partea angajaților la stat la același nivel, în contrast cu majorarea pensiilor. Ceea ce, în mod direct, va majora deficitul bugetului asigurărilor sociale și va mări presiunea asupra bugetului general consolidat, prin creșterea necesarului de transferuri de la bugetul de stat pentru acoperirea acestui deficit.
• În mod indirect, înghețarea de facto a salariilor din sectorul bugetar va determina o reducere a creșterilor salariale sau neacordarea nici unei creșteri salariale în sectorul privat, statul având o poziție de market-maker pe piața muncii. De unde va rezulta amplificarea dezechilibrului dintre venituri și cheltuieli la bugetul de pensii.

În condițiile în care nici ( foarte probabil) pensiile și nici ( în mod sigur) salariile bugetarilor nu vor crește în termeni reali anul viitor, rămâne un mister de unde a venit Ministerul Finanțelor cu o creștere estimată la 1,9% a consumului gospodăriilor populației pentru anul 2014. Care să contribuie la un avans economic de 2,2%. Iar asta după plusuri tot mai firave 1,1% în 2012 și 0,3% în 2013.