Bucureştiul a fost desemnat, vineri, la Geneva, de membrii Comitetului Executiv al UEFA, să găzduiască, pe Arena Naţională, patru meciuri din cadrul turneului final al Campionatului European de fotbal din 2020.
Potrivit deciziei Comitetului Executiv al UEFA, Stadionul Naţional din Capitală urmează să găzduiască trei meciuri din faza grupelor şi unul din optimile de finală ale Euro 2020.
Euro 2020 se va desfăşura în 13 oraşe europene: Londra (Anglia)- finala şi semifinalele, Munchen (Germania), Baku- (Azerbaidjan), Sankt Petersburg (Rusia), Roma (Italia)- fiecare câte un meci din sferturile de finală şi trei din faza grupelor, Copenhaga (Danemarca), Bucureşti (România), Amsterdam (Olanda), Dublin (Irlanda), Bilbao (Spania), Budapesta (Ungaria), Bruxelles (Belgia), Glasgow (Scoţia)- fiecare un meci din optimile de finală şi trei din faza grupelor.
Candidaturile următoarelor oraşe au fost respinse: Minsk (Belarus), Sofia (Bulgaria), Ierusalim (Israel), Stockholm (Suedia), Cardiff (Ţara Galilor) şi Skopje (Macedonia).
Ce mai trebuie făcut
Potrivit raportului de evaluare a celor 19 dosare de candidatură, întocmit de UEFA, România are de rezolvat în următorii şase ani probleme de infrastructură pentru a organiza în condiţii optime meciuri de la Euro-2020.
Raportul pentru România scoate în evidenţă slaba legătură dintre Aeroportul Internaţional Henri Coandă şi oraşul Bucureşti. O linie de metrou Gara de Nord- Otopeni este inclusă în planurile de dezvoltare a reţelei de transport subterane, fără un termen precis al licitaţiei pentru contractarea lucrărilor.
Alte aspecte de îmbunătăţit la recomandarea UEFA se referă la Arena Naţională. Stadionul are o capacitate mare (54.851 de locuri), dar nu întruneşte toate condiţiile forului european- numărul insuficient de locuri de parcare, număr insuficient de loje.
Nici cerinţele UEFA privind ospitalitatea şi mass-media nu sunt întrunite în totalitate– un centru de presă urmând să fie construit în vecinătatea stadionului.
Referitor oraş, potrivit UEFA locurile de cazare din Capitală au un număr “la limită”, iar cele de categorie inferioară acoperă doar parţial cerinţele UEFA. Preţurile sunt competitive, iar autoritatea naţională de turism a promis UEFA că tarifele nu vor creşte cu ocazia turneului.
Dacă echipa naţională a României va reuşi calificarea la CE din 2020, două dintre partidele tricolorilor din faza grupelor se vor disputa la Bucureşti.
În decembrie 2012, UEFA a decis să organizeze, sub sloganul „EURO pentru Europa”, un turneu final de-a lungul întregului continent, pentru a marca 60 de ani de la prima ediţie a Campionatului European, care a avut loc în 1960.
Cine plăteşte cheltuielile, cine încasează
În ceea ce priveşte cheltuielile pentru rezolvarea problemelor semnalate de UEFA responsabilitatea se împarte între:
- UEFA acoperă costurile cu organizarea, cele legate de forţa de muncă pentru proiectele pe care le manageriază sau pe cele pe care le deleagă, costul de închiriere al stadionului, costurile de securitate.
- FRF acoperă costurile cu depunerea candidaturii, asigurări, cheltuielile de organizare.
- Primăria Bucureşti asigură punerea la punct a infrastructurii publice şi a serviciilor. În calitate de administrator al Naţional Arena, primăria este responsabilă de cheltuielile de asigurare a stadionului.
- Guvernul României asigură punerea la punct a infrastructurii publice şi a serviciilor şi acoperă orice cost suplimentar.
La capitolul venituri- doi beneficiari:
- UEFA încasează venituri din drepturi TV, sponsorizări, bilete, exploatarea drepturilor comerciale, acordarea de licenţe
- FRF primeşte un bonus de performanţă şi o sumă fixă de bani a cărei cuantum nu a fost făcut public.
La capitolul beneficii trebuie trecut şi cel al imaginii, numai dacă autorităţile vor şti să gestioneze ireproşabil acest eveniment sportiv.
Cine este responsabil
Guvernul României a declarat „de interes public şi de importanţă naţională”, în ianuarie 2014, Campionatul European de Fotbal 2020 şi candidatura României pentru organizarea la Bucureşti a unor meciuri din cadrul Turneului final.
Comitetul interministerial de coordonare pentru organizarea şi susţinerea candidaturii României, condus de viceprim-ministrul pentru securitate naţională şi Ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a fost înfiinţat de Guvernul României prin Hotărârea de guvern nr.1093 din 11 decembrie 2013.
Potrivit unui comunicat al FRF emis în ianuarie, din comitet mai fac parte primarul Capitalei, Sorin Oprescu, preşedinţii FRF şi LPF- Mircea Sandu şi Gino Iorgulescu- şi foştii sportivi Ion Ţiriac, Ilie Năstase, Anghel Iordănescu şi Gheorghe Hagi.
