Uniunea Europeană ar putea dubla suma acordată Turciei – Ankara a cerut la întâlnirea de luni d ela Bruxelles încă trei miliarde de euro, până în 2018, în afara celor trei miliarde promise anul trecut. În total, 6 miliarde de euro în 3 ani.
Este doar una dintre pretențiile ridicate de Ankara la întâlnirea de luni a premierului Ahmet Davutoglu cu șefii de stat și de guverne din UE, pentru a prleua imigranții ilegali ajunși în Grecia.
Cele două părți au pornit discuțiile de luni cu multă neîncredere reciprocă, deoarece Uniunea nu a virat până acum niciun ban din suma promisă, dar nici Turcia nu a demonstrat în cele patru luni că vrea sau poate opri fluxul de imigranți care pleacă de pe teritoriul său spre Europa, via insulele grecești.
Cea care a descris cel mai bine situația a fost Dalia Grybauskaite, președintele Lituaniei, care declarat la sosire că “imigranții se mișcă mai repede decât ne mișcăm noi” (UE).
Ankara promite să preia toți imigranții ilegali din insulele elene, inclusiv sirieni, dar Uniunea va trebui să accepte relocarea directă din Turcia a unui refugiat sirian pentru fiecare imigrant ilegal returnat în Turcia.
Pentru aceasta, turcii vor trimite în insule ofițeri și alte cadre necesare procedurilor, astfel încât returnările să se desfășoare rapid.
Această măsură va salva refugiații și îi va descuraja să încerce să intre pe continentul european pe imigranții economici, potrivit optimiștilor.
Noile „idei” sunt propuneri venite din partea Ankarei, dar premierul Ahmet Davutoglu a declarat, încă de la sosire, că se va discuta nu doar problema migrației, ci și ce a a procesului de aderare.
Așadar, la schimb, turcii doresc accelerarea celorlalte cereri negociate anul trecut – Ahmet Davutoglu a cerut luni liberalizarea vizelor pentru cei 75 de milioane de turci de la 1 iunie, nu de la 1 octombrie, așa cum se discutase în 2015, și accelerarea deschiderii de noi capitole din procesul negocierilor de aderare a Turciei la UE.
Ce urmează
Oficialii europeni urmează să evalueze dacă mecanismul relocării directe a unui refugiat la paritate cu returnarea unui ilegal este posibil legal și juridic.
O altă probleme este dacă, în eventualitatea că se va ajunge la o înțelegere, vor participa toate statele membre la relocare, în condițiile în care Ungaria s-a declarat împotriva acestor relocări.
Un purtător de cuvânt al Guvernului de la Budapesta, Zoltán Kovács, a declarat luni seara, pentru postul de televiziune M1, că Ungaria se va folosit de dreptul la veto împotriva relocării.
Analiștii sunt însă pesimiști că această nouă înțelegere ar putea fi o soluție la marea problemă a imigranților.
De altfel, în timp ce la Bruxelles se derula summitul, la Ankara, președintele Erdogan declara iritat că UE nu și-a respectat promisiunile: “Ne-au promis treo miliarde de euro, dar au trecut patru luni de atunci (…) Prim-ministrul Davutoglu se află acum al Bruxelles și sper să se întoarcă cu banii”.
Relația UE – Turcia nu se află însă într-unul din cele mai bune momente, după raidul autorităților turce la grupul de presă Zaman.
Luni, comisarul pentru afaceri externe, Federica Mogherini, a cerut Turciei să respecte regulile democratice și libertatea de exprimare, iar premierul italian a avertizat că va bloc orice acord dacă acesta nu va conține o referire la libertatea presei.
În ceea ce privește închiderea rutei Balcanilor de Vest, care figura pe un draft alcătuit de Comisia europeană, cancelarul Angela Merkel a reușit să obțină scoaterea acestuia de pe ordinea de zi.
Subiectul nu este însă scos definitiv din discuție, ci doar amânat, dacă până la viitoarea reuniune a Consiliului European nu se vor înregistra progrese.
Miza cancelarului Merkel
Deciziile de la Bruxelles au o importanță specială pentru cancelarul Germaniei, care deja se confruntă cu o scădere alarmantă a încrederii populației.
Un sondaj recent arată că 81% din alegători cred că ea a pierdut controlul acestei crize.
Duminica viitoare vor avea loc alegeri regionale în Germania, iar acestea vor reflecta nemulțumirile privind această problemă.
Angela Merkel a avut duminică seara o întâlnire cu premierul turc, Ahmat Davutoglu, pentru a discuta stadiul măsurilor stabilite cu Turcia.
Germania dorește ca refugiații sirieni să fie preluați direct din Turcia, dar acest lucru nu se va putea face până când nu sunt blocate fluxurile ilegale, deoarece statele membre nu vor accepta înainte de acaesta o astfel de relocare.
Aproximativ 30.000 de migranți sunt blocați acum în Grecia, în timp ce alți aproximativ 2.000 intră zilnic în această țară.
Urmărește-ne pe Google News
