Brexit - sau democrație versus populism: Câteva ”cifre” - CursDeGuvernare.ro
joi

28 octombrie, 2021

Brexit – sau democrație versus populism: Câteva ”cifre”

24 iunie, 2016

Democrația fără educație și informare nu prea funcționează.

Este morala pentru noi a referendumului tranșat în favoarea ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Unde beneficia, oricum, de un statut special, dar sumele de circa opt miliarde și jumătate de lire sterline invocate ca și cost anual al apartenenței la UE au sensibilizat un electorat cu un patriotism miop, preocupat de nevoile zilnice și sensibil la farmecul populismului.

Joaca cu moneda și nivelul de trai

Prin tratatul de aderare la UE, aderare care s-a produs în anul 1973, Marea Britanie a negociat un statut special, inclusiv posibilitatea de a-și păstra lira sterlină (cod GBP) ca monedă națională. De aceea, fluctuațiile de curs între euro și GBP au au jucat un rol important în stabilirea nivelului de trai pe baze comparabile cu celelalte state din UE (reamintim că 19 din 28 de state au adoptat deja moneda unică).


Cifrele oferite de Eurostat nu justifică poziția în favoarea ieșirii din UE, dată fiind creșterea de 11,6% a nivelului de trai, exprimat ca PIB/locuitor, între 2007 și 2015. Iar asta, în condițiile în care ponderea mare a sectorului financiar în PIB-ul Marii Britanii și criza declanșată în 2008 au dus până la un punct de minim de -24,3% în 2009, care e foarte posibil să fi contat în memoria colectivă.

aLa fel de adevărat este că, beneficiind de oportunitățile apartenenței la UE, revenirea a fost chiar și mai spectaculoasă, cu un plus de 47,4% între 2009 și 2015.

În mod cert, această revenire puternică nu ar fi fost posibilă în afara facilitării schimburilor cu statele europene pe o piață liberă. State în raport cu care Marea Brianie se află într-un raport de 1 la 5. Iar sumele plătite net la bugetul UE apar ca un ”dezavantaj” minor în context.

bCât despre devalorizarea de circa opt procente a lirei sterline, consecutiv primelor date privind votul în favoarea ieșirii din UE, ea nu ar face alteva decât să aducă o corecție unei monede vădit supraevauluate.


Chiar și așa, refacerea calculelor la trecerea între liră sterlină și euro ar duce la un PIB pe 2015 de 36.300 euro pe locuitor. Adică readucerea cu picioarele pe pământ.

”Un divorț civilizat este o contradicție în termeni”

În fapt, nu există nici o procedură clară pentru ieșirea unei țări din Uniunea Europeană.

Articolul 50 din tratat prevede că ar trebui derulate negocieri în acest sens pe parcursul a doi ani ( termen ce poate fi prelungit), după care ar urma ratificarea din partea tuturor parlamentelor implicate. În număr de 30 și nu de 28, deoarece Marea Britanie mai are două parlamente regionale, cel scoțian și cel nord-irlandez.

Problema este că rezultatele au fost favorabile menținerii în UE atât în Scoția cât și în Irlanda de Nord, ceea ce pune problema posibității de disoluție a Regatului Unit. Mai ales că Scottish National Party, antiunionist (față de Anglia) deține în prezent 63 de locuri din cele 129 ale parlamentului scoțian iar referendumul recent a dat un scor de 62% la 38% pentru apartenența la UE.

De aceea, rămâne neclar ce se va întâmpla dacă Parlamentul britanic va vota ieșirea dar cele regionale nu. Mai ales că Londra, principalul centru financiar și cea mai bogată regiune a țării, dar și a Uniunii Europene, a votat și ea 60% la 40% pentru apartenența la UE.

Se pare că nemulțumirile față de Uniune s-au concentrat în ”Anglia profundă” și în Țara Galilor.

Desigur, există și varianta de ieșire în forță din UE, de o manieră unilaterală și în temeni stabiliți de Marea Britanie, deoarece nu există nici un mecanism care să limiteze suveranitatea țării. Dar o asemenea manieră de a proceda ar ridica tensiuni în raport cu Bruxelles-ul, cu riscul major al unor măsuri de răspuns care să afecteze economic ambele părți.

Apoi, renegocierea a sute de tratate cu alte țări în nume propriu și nu ca parte a UE se anunță a fi un adevărat coșmar juridic. Ceea ce se va întâmpla inevitabil, indiferent dacă termenii ieșirii din Uniune vor fi consensuali sau nu. Actuala activitate de pe piețe, preocupate să valorifice emoția momentului în favoarea unor speculatori veroși, are mult mai puțină importanță pe termen lung.

Deocamdată, tehnic vorbind, votul nu este obligatoriu de a fi tradus în fapt iar valoarea sa are un caracter politic de voință populară.

Marea Britanie va rămâne membră a UE o anumită perioadă de timp, ceea ce va atenua șocurile posibile pe piețele internaționale valutare și de mărfuri, precum și posibilitățile de speculații exagerate.

Atenție, însă, așa cum spune o vorbă englezească ”un divorț civilizat este o contradicție în termeni”. Iar România riscă să intre, sub o formă sau alta, pe lista celor afectați de pagube colaterale. Care vor conta, fie ele și mici, prin prisma ponderii foarte mici a comerțului cu Marea Britanie și a investițiilor britanice, care sunt mai degabă sublime în raport cu forța financiară a țării amintite.

Ce se schimbă în politica monetară a Marii Britanii

Pe site-ul www.poundsterlinglive.com, joi, două instituții financiare de cercetare proeminente, Morgan Stanley și capital Economics, atrăgeau atenția că lira sterlină este supraevaluată deoarece rata dobânzii de politică monetară și diferențialul de randament sunt inadecvate pentru a susține deficitul de cont curent al Marii Britanii, care se conturezaă undeva în jur de 7% din PIB, scria Morgan Stanley într-o informare adresată clienților săi.

Instituțiile financiare atrăgeau atenția că raportul între cerere și ofertă funcționează implacabil pe termen mediu și lung, deși investitorii străini continuau pentru moment să trimită cantități însemnate de bani către Marea Marea Britanie date fiind oportunitățile de investiții. Ori, dată fiind cererea mai redusă pentru lira sterlină, accentuată de votul în favoarea ieșirii din UE, devalorizarea semnificativă devine iminentă

Mai ales, că situația menționată este conjugată cu posibile delocalizări ale firmelor europene care își stabiliseră filiale britanice sau de firme terțe ( americane, asiatice, care vedeau Marea Britanie ca pe un mediu prietenos pentru afaceri dar și ca pe o poartă de acces către Uniunea Europeană).

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Chiar dacă nu se va merge până acolo încât să se ajungă la paritate cu euro de la niveluri situate în jur de 1,40 euro/liră sterlină, așa cum estima gigantul bancar elvețian UBS la începtul acestui an, totuși fundamentele care susțineau valoarea monedei britanice se vor schimba semnificativ, dată fiind dependența ridicată față de fluxurile de capital ce vor seca în perioada următoare, potrivit Morgan Stanley.

Ori, această instituție observa, într-o atenționare transmisă clienților înainte de votul în favoarea Brexitului, că pentru a fi atrași de Marea Britanie, investitorii trebuie să aibă un avantaj clar de randament al fondurilor plasate. Ori, oferta curentă arăta un randament de numai 10 puncte de bază, mult sub cel 49 de puncte de bază oferite de trezoreria federală pentru dolarul american.

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. 1.Analistii scapa din vedere aspectul cel mai important al situatiei, cind vorbesc de cauzele brexitului si dinamica votarii sale de catre populatie.
    Nu exista (mult) populism intr-o tara asezata politic ca Anglia, avind intaietate cauzele economice si sociale ale votului de ieri!
    Clasa antreprenoriala, capitalul bancar si industrial, statul britanic nu puteau avea decit aversiune fata de Brexit, deoarece apartenenta la UE alimenta cu tot ce era nevoie economia, de la piata extinsa la capital si forta de munca deturnata din zonele sarace si inapoiate economic ca Romania.
    Pe de alta parte, pentru populatia asediata de emigrantii cu care concura pentru locurile de munca, cu cohortele de cersetori si beneficiari ai ajutoarelor sociale, cu tot ceeace cunoastem ca factori perturbatori ai unei vieti linistite si asezate – a fost factorul determinant al iesirii din UE.
    Daca la nivel statistic si economic national, emigrantii erau un beneficiu, pentru populatie acestia erau un imens neajuns, de care au decis sa scape, cu pierderile inerente pe termen scurt.
    2.Aceeasi era situatia si pentru o parte din clasa politica, ajunsa inerta, fara ocupateie, primitoare de strategii, directive si raportoare a indeplinirii lor – situatie incompatibila cu o democratie asezata si activa!
    Pe termen scurt spre mediu, Brexitul va revigora viata politica, incit politicienii vor reveni la vechea stare de competitie din epoca imperiala, identificind si implementind politici economice care vor conduce la cresterea competitivitatii economice si financiare a tarii.
    3.Scapata de tutela birocratica, viata politica si economica va reveni la firescul ei, Marea Britanie „recuperind” in totalitate ceeace au pierdut tarile integrate:”modelul national” de dezvoltare economica, adica dreptul de a realiza politici nationale benefice, fara restrictii.Pierderea acestul model economic si inexistanta/incapacitatea comunitara de a construi unul INLOCUITOR (cita vreme UE nu este o UNIUNE ECONOMICA ci doar una vamala) este factorul blocant al cresterii sale economice.Daca UE vrea sa se salveze, nu o va putea face fara a deveni (imediat) uniune economica reala, fie sa adopte modelul asiatic/calitativ de dezvoltare economica, axat pe constructia de competitivitate economica inalta si tehnici de accelerare a dezvoltarii industriale.
    4.Fata de procesul de schimbare initiat prin Brexit (putin probabil sa conduca la ceva bun pentru Romania), va trebui activat planul B de avarie comunitara – respectiv realizarea „proiectului national de reconstructie economica si industriala” a tarii.Odata cu aparitia bulgarelui de zapada – brexit si inceputul rostogolirii lui, starea de „dolce vita” a clasei politice romanesti s-a incheiat pentru totdeauna – indiferent daca iesirea Angliei din UE va fi efectiva, imediata sau de mare durata.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. 1.Analistii scapa din vedere aspectul cel mai important al situatiei, cind vorbesc de cauzele brexitului si dinamica votarii sale de catre populatie.
    Nu exista (mult) populism intr-o tara asezata politic ca Anglia, avind intaietate cauzele economice si sociale ale votului de ieri!
    Clasa antreprenoriala, capitalul bancar si industrial, statul britanic nu puteau avea decit aversiune fata de Brexit, deoarece apartenenta la UE alimenta cu tot ce era nevoie economia, de la piata extinsa la capital si forta de munca deturnata din zonele sarace si inapoiate economic ca Romania.
    Pe de alta parte, pentru populatia asediata de emigrantii cu care concura pentru locurile de munca, cu cohortele de cersetori si beneficiari ai ajutoarelor sociale, cu tot ceeace cunoastem ca factori perturbatori ai unei vieti linistite si asezate – a fost factorul determinant al iesirii din UE.
    Daca la nivel statistic si economic national, emigrantii erau un beneficiu, pentru populatie acestia erau un imens neajuns, de care au decis sa scape, cu pierderile inerente pe termen scurt.
    2.Aceeasi era situatia si pentru o parte din clasa politica, ajunsa inerta, fara ocupateie, primitoare de strategii, directive si raportoare a indeplinirii lor – situatie incompatibila cu o democratie asezata si activa!
    Pe termen scurt spre mediu, Brexitul va revigora viata politica, incit politicienii vor reveni la vechea stare de competitie din epoca imperiala, identificind si implementind politici economice care vor conduce la cresterea competitivitatii economice si financiare a tarii.
    3.Scapata de tutela birocratica, viata politica si economica va reveni la firescul ei, Marea Britanie „recuperind” in totalitate ceeace au pierdut tarile integrate:”modelul national” de dezvoltare economica, adica dreptul de a realiza politici nationale benefice, fara restrictii.Pierderea acestul model economic si inexistanta/incapacitatea comunitara de a construi unul INLOCUITOR (cita vreme UE nu este o UNIUNE ECONOMICA ci doar una vamala) este factorul blocant al cresterii sale economice.Daca UE vrea sa se salveze, nu o va putea face fara a deveni (imediat) uniune economica reala, fie sa adopte modelul asiatic/calitativ de dezvoltare economica, axat pe constructia de competitivitate economica inalta si tehnici de accelerare a dezvoltarii industriale.
    4.Fata de procesul de schimbare initiat prin Brexit (putin probabil sa conduca la ceva bun pentru Romania), va trebui activat planul B de avarie comunitara – respectiv realizarea „proiectului national de reconstructie economica si industriala” a tarii.Odata cu aparitia bulgarelui de zapada – brexit si inceputul rostogolirii lui, starea de „dolce vita” a clasei politice romanesti s-a incheiat pentru totdeauna – indiferent daca iesirea Angliei din UE va fi efectiva, imediata sau de mare durata.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr