Bosnia și Herțegovina urmează să primească statutul de candidat la UE săptămâna aceasta, anunță Euractiv. Comisia Europeană a recomandat în octombrie această decizie, ca efect al faptului că blocul comunitar începe să acorde atenție importanței strategice a regiunii Balcanilor de Vest.
Statele membre UE urmează să aprobe săptămâna aceasta un proiect de document privind procesul de extindere, stabilizare și asociere a UE, proiect consultat de Euractiv, care „recomandă acordarea statutului de țară candidată Bosniei Herțegovina, sub rezerva confirmării de către Consiliul UE.”
8 priorități de reformă cerute de Bruxelles
La începutul lunii octombrie, ca parte a raportului său anual de extindere, Comisia Europeană a recomandat acordarea statutului de candidat Sarajevo, dar a atașat o listă de opt priorități de reformă despre care a spus că ar contribui la consolidarea democrației în țară.
Acestea includ măsuri de consolidare a statului de drept, lupta împotriva corupției și crimei organizate, gestionarea migrației și drepturile fundamentale.
Bosnia Herțegovina este un potențial candidat la aderarea la UE din 2003 și a depus oficial candidatura în februarie 2016. „În contextul geopolitic actual, Consiliul subliniază urgența ca țara să avanseze pe calea către UE”, se arată în proiectul de document, care însă subliniază nevoia de a îndeplini acele reforme solicitate de UE.
Recomandare favorabilă în ciuda unor progrese limitate
Pentru observatori, recomandarea Comisiei a fost o surpriză, deoarece raportul de extindere din acest an a observat doar progrese limitate, în special în ceea ce privește reformele electorale.
Potrivit proiectului de document, miniștrii Europei sunt pregătiți să „observe cu îngrijorare progresul general limitat în reforme”, dar vor evidenția pașii pozitivi întreprinși de Sarajevo în mai multe aspecte.
Acestea se referă în principal la modificarea legii achizițiilor publice, managementul finanțelor publice, numirea unor judecători și ratificarea mai multor acorduri UE privind cercetarea, protecția civilă și cooperarea cu Europol.
Următorii pași sunt de așteptat să fie o formalitate, iar decizia urmează să fie aprobată de ambasadorii UE luni, de miniștrii afacerilor europene marți și, în cele din urmă, de liderii UE la summit-ul de la sfârșitul acestei săptămâni.
Președinția cehă a UE, Austria, Slovenia, Italia și Ungaria sunt susținători semnificativi ai deciziei. Principalii oponenți sunt Franța, Țările de Jos și, într-o oarecare măsură, Germania.
***
