Bogdan Chirițoiu: Mecanismul de plafonare a prețului la energie este foarte scump și va fi modificat

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu spune că este un an dificil din punct de vedere economic din cauză că este unul electoral, iar guvernul intervine mult mai mult în piață decât în alți ani. El a mai spus că mecanismul foarte scump de plafonare a prețului la energie pe care l-a gândit statul este în faza de remodelare pentru a reduce costurile.

„Trebuie să vedem ce facem cu intervenţia în energie, care în principiu trebuia să se termine la începutul anului viitor. E cea mai importantă intervenţie generată de criză. Acum sunt discuţii să redesenăm deja, să limităm costurile, pentru că vedem că piaţa s-a reglat în bună măsură. Am revenit la preţuri de energie apropiate de cele dinaintea crizei din Ucraina. Mecanismul acesta foarte scump pe care l-a desenat statul român de a interveni în piaţa de energie e în momentul de faţă în regândire”, a afirmat Chiriţoiu.

Șeful organismului de reglementare s-a referit și la plafonările impuse pentru adaosul comercial la alimentele de bază și pentru RCA, intervenții pentru care se poartă discuțiile de prelungire.

„Avem intervenţia la alimente, plafonarea adaosului comercial la o serie de produse de bază. Să vedem, în următoarea lună, dacă va fi extinsă şi în ce formă va fi extinsă această intervenţie. De asemenea, avem o plafonare a RCA care expiră în perioada următoare şi iarăşi va trebui să vedem dacă e extinsă şi în ce formă va fi extinsă. O nouă preocupare este războiul între taximetria clasică şi transportul alternativ. Sunt o serie de propuneri pe care taximetria clasică le face, nu la legea lor, ci la Legea transportului alternativ. Asta discutăm acum: ce ar vrea taxiurile să schimbe la Legea transportului alternativ? E ceva nou, pentru că de obicei oamenii vin cu propuneri la legea care-i afectează direct pe ei. Acum sunt propuneri ale unei industrii la legea altei industrii. E un subiect arzător. Ministrul Transporturilor a pus un proiect de OUG în consultare publică, pe 8 martie, şi va trebui discutat în perioada următoare”, a susţinut Bogdan Chiriţoiu, la o nouă ediţie a conferinţei PRIA Competition Romania 2024, organizată de PRIAevents şi Consiliul Concurenţei. 

Schema de plafonare pentru energie ar putea fi prelungită până în 2026, spune ministrul Energiei

„E adevărat, am întâmpinat dificultăţi pe partea de compensare a furnizorilor, acolo unde datoriile sunt semnificative la Ministerul Energiei şi cred că vorbim de undeva la 1,5 – 1,6 miliarde lei. În acest context, noi am luat în calcul faptul că preţurile din piaţă au scăzut şi atunci urmărim, împreună cu ANRE, o formulă de ajustare a schemei de compensare – plafonare, care să reflecte aceste preţuri mai mici din piaţă şi care să se simtă şi la nivelul românilor. În niciun, caz preţurile nu vor creşte la consumatorul final”, a spus Burduja, citat de Agerpres.

Întrebat dacă schema de compensare – plafonare ar putea fi prelungită şi după luna martie a anului viitor, ministrul Energiei nu a negat această variantă. „E o variantă de prelungire a schemei de plafonare până în 2026, dar nu vreau să mă pronunţ. Un răspuns final sper să îl avem în maxim două săptămâni, Vom purta o corespondenţă cu Comisia Europeană pe tema asta. Comisia ne lasă”, a precizat ministrul. La ora actuală, se află în vigoare o schemă de plafonare a preţurilor la energie, ce urmează să expire pe 31 martie 2025.

Prețul energiei s-a înjumătățit față de 2023

Potrivit datelor bursei de energie OPCOM, în luna februarie prețul mediul al energiei pe Piața pentru Ziua Următoare (piața bursieră relevantă) a fost 347 de lei pe MWh, la jumătate față de anul trecut în aceeași lună (699 lei pe MWh).

Schema instituită de guvern prevede un mecanism de achiziție centralizată a energiei electrice (MACEE) prin care producătorii vând energie furnizorilor cu clienți finali la prețul de 450 lei/MWh.

Diferența dintre prețul plătit de consumatori și cel din piață este acoperit din bugetul statului.

Până acum, din toamna anului 2021, când a fost instituită prima schemă de plafonare, statul a plătit furnizorilor aproximativ 22 miliarde de lei și are datorii de alte 3 miliarde de lei către aceste companii.

***