fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Poziție slabă la export – consecințe pe revenirea economică

Datele publicate de Eurostat plasează România printre cele mai afectate state UE de criza indusă de pandemie, în ceea ce privește schimburile externe pe primele… Mai mult

19.10.2020

Just Business

Corona-vinul românesc: între blocarea industriei HoReCa și fabricarea biocidelor

Odată cu apariția problemelor pentru domeniul HoReCa, și afacerile producătorilor locali de vin au scăzut substanțial în 2020. Sprijinul din partea autorităților a fost tardiv,… Mai mult

18.10.2020

Europa

Valul 2 al pandemiei în UE – impactul pe țări

În Europa, pandemia de coronavirus înaintează accelerat și mai multe state, inclusiv România, anunță la câteva zile noi recorduri ale numărului de cazuri la 24… Mai mult

15.10.2020

Chestiunea

Analiză / Revenirea economiei: cum arată ”V”-urile României

Statisticile din primele opt luni ale anului privind evoluția industriei, a comerțului exterior și a consumului acreditează scenariul unei reveniri a economiei „în formă de… Mai mult

14.10.2020

BNS cere ca firmele să suporte contribuții mai mari la fondul de șomaj, dacă doresc “kurzarbeit”

de Vladimir Ionescu , 9.9.2020

Rezervele din fondul public de şomaj, inclusiv fondurile care trebuiau colectate până la sfârşitul anului în curs, au fost cheltuite într-o lună şi jumătate de pandemie, pentru a plăti șomajul tehnic.

Pentru a subvenționa în continuare șomajul tehnic și a sprijini astfel companiile, Executivul apelează la un împrumut de patru miliarde de euro, prin programul european SURE, fără a introduce obligația ca firmele să-i păstreze pe o perioadă determinată pe angajații pentru care o parte din salariu a fost plătită din bani publici, a declarat preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin (foto), la finalul unei întrevederi cu premierul Ludovic Orban.

De aceea, spune Dumitru Costin, BNS a solicitat Guvernului să majoreze contribuţiile firmelor la fondul de şomaj, dacă patronatele doresc aplicarea “muncii flexibile” pe termen nelimitat.

Fondurile pentru șomaj și împrumuturile pentru plata șomajului tehnic

“Doar într-o lună şi jumătate de pandemie s-a cheltuit tot fondul public de şomaj care trebuia colectat până la 31 decembrie, doar din şomajul tehnic. Acei bani s-au dus instant”, adeclarat Dumitru Costin.

Cea de-a doua măsură guvernamentală pentru sprijinirea mediului de afaceri, adică acoperirea de către autorităţi a 41,5% din salariul angajaţilor care revin la muncă după pandemie, a secătuit fondul public pentru şomaj, a mai spus liderul sindical.

“O altă măsură de sprijin pentru mediul de afaceri, cei 41,5%, a fost, de asemenea, decontată în principal de fondul public de şomaj, deci toate excedentele pe care le-am avut acolo s-au spulberat”, a menţionat Dumitru Costin.

Noua măsură de sprijinire a mediului de afaceri, “munca flexibilă” (“kurzarbeit”), prin care o parte a salariului lucrătorului căruia angajatorul îi reduce programul de lucru este subvenţionată de stat, va fi finanţată prin noi împrumuturi angajate de Guvern:

Acum, ca să plătească în continuare aceste măsuri de sprijin, România a trecut la împrumuturi: SURE este un program în baza căruia România va primi 4 miliarde de euro – am avut certificarea săptămâna trecută direct de la Bruxelles – sub formă de împrumut pentru măsuri active astfel încât să ţină cât mai multe locuri de muncă în viaţă. Deci discutăm de un împrumut, pe care îl ia statul român şi care se duce, înainte de toate, în companii, în firme.

Noi am atras atenţia că dacă tot îţi dau bani publici de la bugetul de stat, nu îţi pun în partea cealaltă nici măcar o condiţie în ceea ce priveşte păstrarea lucrătorului? Au fost eliminate măsurile care ţinteau obligativitatea (angajatorului – n.red.) de a-l mai păstra pe lucrător (mai multe luni după primirea sprijinului financiar, n.red.).

Am adus exemple concrete de companii care au luat bani de la bugetul public pe şomajul tehnic şi la un moment dat au dat oamenii afară. Deci un non-sens, am risipit banii inutil.

BNS cere majorarea contribuțiilor pentru fondul de șomaj, dacă firmele doresc “kurzarbeit”

Preşedintele BNS a solicitat Guvernului să ceară mediului de afaceri să-şi majoreze contribuţiile la fondul de şomaj, în cazul în care patronatele doresc aplicarea “muncii flexibile” pe termen nelimitat.

“Acum plătim atât ajutorul de şomaj, dar şi măsura de 41,5%, tot din alţi bani: sunt bani din transferuri de la Bugetul de Stat şi din fonduri europene nerambursabile. Această operaţiune nu e în regulă. În Germania, pentru ‘kurzarbeit’ angajatorul plăteşte procente. Dacă (patronatele din România, n.r.) vor să aibă măsura ‘kurzarbeit’ trecută în lege pe perioadă nedeterminată, nu doar în pandemie ci oricând, le-am zis că trebuie să plătească”, a spus Dumitru Costin, citat de Agerpres.ro.

După transferul contribuțiilor angajatorului la angajat, în 2017, firmele plătesc doar contribuția la fondul de șomaj (2,25% din salariul brut al angajatului).

“În momentul în care tu, din mediul de afaceri, revendici bani publici şi spui ‘am nevoie de bani pentru a susţine kurzarbeit’ – vă reamintesc că au susţinut constant, au venit la Palatul Cotroceni şi la Palatul Victoria de mai multe ori şi au spus ‘vrem bani de acolo’. În momentul de faţă, România este, la nivel european, pe primul loc în ceea ce priveşte lejeritatea pe mediul de afaceri în ceea ce priveşte contribuţiile. Mediul de afaceri din România e campion, el plăteşte 2,25% pentru un pachet întreg de servicii. Deci un pachet insignifiant. (…) În ceea ce priveşte contribuţiile, considerăm că dacă mediul de afaceri vrea şi după 1 ianuarie să beneficieze şi să utilizeze acest instrument de ‘kurzarbeit’, ar trebui să aibă o contribuţie suplimentară. Ar trebui să plătească mai mult de 2,25% la fondul (de şomaj, n.r.). Sunt o mulţime de prestaţii concentrate toate în aceşti 2,25%”, a explicat Dumitru Costin.

Preşedintele Blocului Naţional Sindical s-a declarat sceptic că Guvernul va impune o creştere a contribuţiilor la fondul de şomaj, în contextul apropierii alegerilor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.9.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

[RBL] Leadershipul și educația – piloni ai unei societăți antifragile

Vladimir Ionescu

Astăzi a avut loc cea de-a doua zi a Conferinței Naționale RBL – Antifragilitate într-o lume a crizelor, aducând în atenția celor peste 250 de… Mai mult

Stiri

12 direcții prioritare din planul național de redresate cu fonduri europene – concluzii după întâlnirea Klaus Iohannis – Ludovic Orban

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și premierul Ludovic Orban au stabilit miercuri 12 direcții prioritare de accesare a fondurilor europene alocate României în următorul exercițiu financiar. Președintele… Mai mult

Stiri

VIDEO Răzvan Atim, UiPath: „Toate sarcinile din activitatea unei microîntreprinderi pot fi automatizate”

Redacţia

Este esențial pentru companiile mici să adopte tehnologia pentru a gestiona volume mari care compactează business-ul, a spus Răzvan Atim, General Manager pentru Europa de… Mai mult

Stiri

VIDEO Raluca Nicolescu, Raiffeisen Bank: Recomandăm firmelor să vorbească cu banca înainte de a aplica pe programe de finanțare

Redacţia

Directorul ariei IMM de la Raiffeisen Bank, Raluca Nicolescu a vorbit la conferința „Finanțarea IMM-urilor în criza COVID-19”, organizată pe 20 octombrie despre faptul că… Mai mult

Stiri

Primăria Capitalei reziliază contractul cu turcii de la Bozankaya Otomotiv pentru achiziția a 100 de troleibuze

Vladimir Ionescu

Primăria Capitalei a anunţat miercuri că a demarat procedura de reziliere a contractului privind achiziţia a 100 de troleibuze noi, având în vedere că nu… Mai mult

pagina-conferinte

VIDEO CONFERINȚA ONLINE Finanțarea IMM-urilor în criza COVID-19

Redacţia

București, 20 octombrie 2020. Organizator: CursDeGuvernare.ro în parteneriat cu Raiffeisen Bank. Speakeri : Ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș alături de alți oficiali din Guvern, reprezentanți… Mai mult

Europa

Polonia / Grevă de o zi din cauza restrângerii dreptului de a face avort

Iulian Soare

Angajați din toată Polonia protestează miercuri față de o sentină a Curții Constituționale prin care au fost interzise  avorturile chiar și în cazul în care… Mai mult