sâmbătă

2 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

9 septembrie, 2020

Rezervele din fondul public de şomaj, inclusiv fondurile care trebuiau colectate până la sfârşitul anului în curs, au fost cheltuite într-o lună şi jumătate de pandemie, pentru a plăti șomajul tehnic.

Pentru a subvenționa în continuare șomajul tehnic și a sprijini astfel companiile, Executivul apelează la un împrumut de patru miliarde de euro, prin programul european SURE, fără a introduce obligația ca firmele să-i păstreze pe o perioadă determinată pe angajații pentru care o parte din salariu a fost plătită din bani publici, a declarat preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin (foto), la finalul unei întrevederi cu premierul Ludovic Orban.

De aceea, spune Dumitru Costin, BNS a solicitat Guvernului să majoreze contribuţiile firmelor la fondul de şomaj, dacă patronatele doresc aplicarea „muncii flexibile” pe termen nelimitat.

Fondurile pentru șomaj și împrumuturile pentru plata șomajului tehnic


„Doar într-o lună şi jumătate de pandemie s-a cheltuit tot fondul public de şomaj care trebuia colectat până la 31 decembrie, doar din şomajul tehnic. Acei bani s-au dus instant”, adeclarat Dumitru Costin.

Cea de-a doua măsură guvernamentală pentru sprijinirea mediului de afaceri, adică acoperirea de către autorităţi a 41,5% din salariul angajaţilor care revin la muncă după pandemie, a secătuit fondul public pentru şomaj, a mai spus liderul sindical.

„O altă măsură de sprijin pentru mediul de afaceri, cei 41,5%, a fost, de asemenea, decontată în principal de fondul public de şomaj, deci toate excedentele pe care le-am avut acolo s-au spulberat”, a menţionat Dumitru Costin.

Noua măsură de sprijinire a mediului de afaceri, „munca flexibilă” („kurzarbeit”), prin care o parte a salariului lucrătorului căruia angajatorul îi reduce programul de lucru este subvenţionată de stat, va fi finanţată prin noi împrumuturi angajate de Guvern:


Acum, ca să plătească în continuare aceste măsuri de sprijin, România a trecut la împrumuturi: SURE este un program în baza căruia România va primi 4 miliarde de euro – am avut certificarea săptămâna trecută direct de la Bruxelles – sub formă de împrumut pentru măsuri active astfel încât să ţină cât mai multe locuri de muncă în viaţă. Deci discutăm de un împrumut, pe care îl ia statul român şi care se duce, înainte de toate, în companii, în firme.

Noi am atras atenţia că dacă tot îţi dau bani publici de la bugetul de stat, nu îţi pun în partea cealaltă nici măcar o condiţie în ceea ce priveşte păstrarea lucrătorului? Au fost eliminate măsurile care ţinteau obligativitatea (angajatorului – n.red.) de a-l mai păstra pe lucrător (mai multe luni după primirea sprijinului financiar, n.red.).

Am adus exemple concrete de companii care au luat bani de la bugetul public pe şomajul tehnic şi la un moment dat au dat oamenii afară. Deci un non-sens, am risipit banii inutil.

BNS cere majorarea contribuțiilor pentru fondul de șomaj, dacă firmele doresc „kurzarbeit”

Preşedintele BNS a solicitat Guvernului să ceară mediului de afaceri să-şi majoreze contribuţiile la fondul de şomaj, în cazul în care patronatele doresc aplicarea „muncii flexibile” pe termen nelimitat.

„Acum plătim atât ajutorul de şomaj, dar şi măsura de 41,5%, tot din alţi bani: sunt bani din transferuri de la Bugetul de Stat şi din fonduri europene nerambursabile. Această operaţiune nu e în regulă. În Germania, pentru ‘kurzarbeit’ angajatorul plăteşte procente. Dacă (patronatele din România, n.r.) vor să aibă măsura ‘kurzarbeit’ trecută în lege pe perioadă nedeterminată, nu doar în pandemie ci oricând, le-am zis că trebuie să plătească”, a spus Dumitru Costin, citat de Agerpres.ro.

După transferul contribuțiilor angajatorului la angajat, în 2017, firmele plătesc doar contribuția la fondul de șomaj (2,25% din salariul brut al angajatului).

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

„În momentul în care tu, din mediul de afaceri, revendici bani publici şi spui ‘am nevoie de bani pentru a susţine kurzarbeit’ – vă reamintesc că au susţinut constant, au venit la Palatul Cotroceni şi la Palatul Victoria de mai multe ori şi au spus ‘vrem bani de acolo’. În momentul de faţă, România este, la nivel european, pe primul loc în ceea ce priveşte lejeritatea pe mediul de afaceri în ceea ce priveşte contribuţiile. Mediul de afaceri din România e campion, el plăteşte 2,25% pentru un pachet întreg de servicii. Deci un pachet insignifiant. (…) În ceea ce priveşte contribuţiile, considerăm că dacă mediul de afaceri vrea şi după 1 ianuarie să beneficieze şi să utilizeze acest instrument de ‘kurzarbeit’, ar trebui să aibă o contribuţie suplimentară. Ar trebui să plătească mai mult de 2,25% la fondul (de şomaj, n.r.). Sunt o mulţime de prestaţii concentrate toate în aceşti 2,25%”, a explicat Dumitru Costin.

Preşedintele Blocului Naţional Sindical s-a declarat sceptic că Guvernul va impune o creştere a contribuţiilor la fondul de şomaj, în contextul apropierii alegerilor.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: