BNR revizuiește în creștere prognoza pe inflație, până la 1,9 în 2017. Argumentele guvernatorului

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, de la 1,6% la 1,9%, prognoza privind inflaţia pentru 2017, și de la 3,1% la 3,2% pentru 2018, iar estimarea pentru iunie 2019 urcă la un nivel de 3,5%, potrivit celui de-al doilea Raport asupra inflației din acest an, prezentat, marţi, de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

„Presiunile acumulate pe plan intern încep să transpară la nivelul preţurilor de producţie, odată cu disiparea influenţei dezinflaţioniste a mediului extern. Avem costuri salariale care se duc în sus. Avem o majorare o preţurilor de producţie”, a spus Mugur Isărescu.

Dinamica prognozată a preţurilor administrate este afectată semnificativ pentru anul în curs de măsura privind eliminarea unor taxe nefiscale începând cu luna februarie 2017 şi de incertitudini privind evoluţia acestora, în contextul evoluţiilor recente de pe piaţa energiei electrice şi al finalizării procesului de liberalizare până la finele anului curent, potrivit guvernatorului BNR.

Rata anuală a inflaţiei IPC a accelerat pe parcursul trimestrului II din 2017, determinată de:

• creşterea costurilor de producţie, îndeosebi în industria alimentară,
• lărgirea excedentului de cerere agregată,
• creşterea preţului gazelor naturale şi augmentarea schemei de sprijin pentru producătorii de energie electrică din surse regenerabile,
• manifestarea unor şocuri temporare de ofertă la nivelul citricelor şi al fructelor meridionale, precum şi
• majorarea preţurilor produselor din tutun, asociată doar parţial anticipatei modificări a accizei, potrivit lui Mugur Isărescu.

Scumpirile din sectorul energiei contribuie la inversarea traiectoriei descendente a dinamicii anuale a preţurilor administrate.
„Se observă creşteri importante ale preţurilor din energie. Ultima lună din raport este iunie, nu a fost surprinsă creşterea din iulie”, consideră guvernatorul BNR.

Creşterile de preţ au caracterizat majoritatea produselor din coşul de consum.
De asemenea, presiunile acumulate pe plan intern încep să transpară la nivelul preţurilor de producţie, odată cu disiparea influenţei dezinflaţioniste a mediului extern.

Viteza de creştere a consumului populaţiei este similară perioadei pre-criză, iar nivelul scăzut al ratelor dobânzilor şi diminuarea aversiunii la risc contribuie la creşterea rolului creditării în impulsionarea cererii.

Gradul de utilizare a capacităţilor de producţie depăşeşte media pe termen lung în majoritatea grupelor industriale, dar investiţiile trenează, potrivit guvernatorului.

În plus, mişcarea cursului de schimb leu-euro a fost decorelată de evoluţiile din regiune, pe fondul tensiunilor politice şi sociale din acest an, a avertizat guvernatorul.

Consumul și tensionarea pieței muncii

„Vedem o majorare a excedentului de cerere în economie şi un grad mai mare de tensiune pe piaţa muncii. Mai toţi indicatorii, salariul brut, rata şomajului, confirmă apropierea de un grad maxim de tensionare pe piaţa muncii”, a declarat Mugur Isărescu.

În plus, viteza de creştere a consumului populaţiei este similară perioadei precriză, „încrederea consumatorilor fiind mare”, a spus guvernatorul.

„Este clar că indicatorul privind consumul populaţiei tractează economia. (…) Observăm şi nivelul scăzut al ratelor dobânzii şi diminuarea aversiunii la risc, care contribuie la creşterea rolului creditării în impulsionarea cererii”, a explicat guvernatorul BNR.

El a avertizat că, în cazul firmelor, creşterea creditării este mai mică de 2%, în contextul în care nivelul mediu al creşterii este de circa 4%.

În luna mai, BNR revizuise în scădere, de la 1,7% la 1,6%, prognoza privind inflaţia pentru finalul acestui an, şi de la 3,4% la 3,1% pentru finalul anului 2018. Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna iunie la 0,85%, cel mai înalt nivel din ultimii doi ani, potrivit statisticilor oficiale.