BNR menţine dobânda de referinţă la 2,50% şi celelalte repere ale politicii monetare. Argumentele BNR și așteptările pieței

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât, miercuri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 % pe an, confirmând aşteptările marii majorităţi a analiştilor.

De asemenea s-a păstrat rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 % pe an şi cea a dobânzii aferente facilității de creditare la 3,50% pe an, ca şi nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

BNR a majorat în trei rânduri, cu câte 0,25% puncte procentuale, dobânda de politică monetară, iar acum este a treia oară când o menține neschimbată.

Banca centrală își manifestă astfel încrederea în efectul majorărilor anterioare asupra inflației, ca și al operațiunilor care reglementează lichiditatea pe piață.

„Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației spre limita superioară a intervalului țintei de inflație la finalul anului curent, în linie cu prognoza pe termen mediu din august 2018”, spune comunicatul CA al BNR.

Pe de altă parte, un alt argument BNR privește „cotațiile relevante” ale pieței monetare interbancare, care „şi-au restrâns gradual ecartul pozitiv faţă de rata dobânzii de politică monetară pe parcursul ultimelor două luni”.

Aşteptările analiştilor

Analiștii marilor bănci din România se așteptau la decizia luată astăzi de administratorii politicii monetare a BNR.

„Ne așteptăm la menținerea ratei de dobândă de referință la 2,50%, date fiind semnalele de decelerare din economie (inclusiv dinamica lentă a investițiilor productive)”, scria Andrei Rădulescu, directorul de analiză a Băncii Transilvania, într-o notă a băncii emisă miercuri dimineață.

Totuşi, Andrei Rădulescu nu excludea ca BNR să reducă nivelul ratelor rezervelor minime obligatorii, „în tandem, cu câte două puncte procentuale, pe fondul provocărilor din sfera echilibrelor macroeconomice, cu impact asupra percepției de risc și lichidității din piața monetară”.

Şi BCR estima încă de la sfârşitul lunii trecute că rata de politică monetară va rămâne neschimbată pânăla sfârşitul anului.

„Dacă într-adevăr inflația a fost mobilul negativ unic al creșterii dobânzilor, atunci probabil că am putea să ne relaxăm, cel puțin dacă e să ne luăm după propria noastră prognoză, ca și după cea a BNR, care ambele indică o traiectorie de decelerare a dinamicii prețurilor de consum”, scria Horia Braun Erdei, economistul şef al BCR, într-un raport din 28 septembrie.

De asemenea, „decelerarea creșterii economice și deci a presiunilor de cerere reîntăreşte această perspectivă mai benignă a inflației”, adăuga economistul citat.

Totuși, „cererea excesivă e încă un factor explicativ de rang secund al inflației, a cărei fluctuații continuă să fie dominate de influențe exogene. Între acestea, presiunile venite din partea prețurilor la energie și a prețurilor produselor alimentare sunt proeminente (…) nu sunt semnale de bun augur. De aceea riscul unei reinflamări a dobânzilor rămâne, credem noi, unul palpabil și însemnat”, mai spune raportul BCR.

Pe de altă parte, analiştii de la capital Economics consideră că menţinerea dobânzii de referinţă adaugă o grijă în plus privind pericolul de supraîncălzire a economiei, în condiţiile în care creşterea salariilor a continuat, iar deficitul de cont curent a atins maximul ultimilor trei ani, la 3,6% din PIB.

Prognoza capital Economics este că BNR va creşte dobânda de referinţă până la 4,5% până la sfârşitul anului viitor.

Alte argumente BNR

Comunicatul CA al BNR a repetat datele privind rata anuală a inflației care a fost de 5,1% în august, urcând din nou peste nivelul de 5%, deși scăzuse de la un maxim de 5,4% până la 4,56%.

Proiecția băncii centrale spune că inflația va reveni la limita superioară a țintei de inflație, urmând să termine anul la 3,5% și să stea între 2,6 și 3% anul viitor.

De asemeni au mai fost invocate:

• scăderea „ușoară” a ratei anuale a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC prețurile administrate, volatile), până la 2,8% în luna august, după stagnarea din luna iulie;
• „o ușoară reaccelerare” în termeni anuali a creșterii economice în trimestrul II 2018, la 4,1 %, de la 4,0 % în trimestrul anterior.
  • „consumul gospodăriilor populaţiei a continuat să fie principalul determinant al creşterii PIB,
  • secondat la mică distanţă de variaţia stocurilor, iar
  • aportul formării brute de capital fix a redevenit negativ”.
  • contribuția exportului net la avansul PIB a rămas „nefavorabilă, dar s-a îmbunătățit ușor comparativ cu trimestrul precedent, în contextul unei decelerări mai evidente a ritmului de creştere a importurilor în raport cu cea a exporturilor.
• o accelerare a creșterii anuale a producţiei industriale în iulie comparativ cu lunile anterioare, localizată în principal la nivelul industriei prelucrătoare,
• activitatea din comerț şi servicii și a menținut dinamica robustă.
• lucrările din construcţii au continuat să scadă în termeni anuali, îndeosebi pe seama segmentului construcţiilor rezidenţiale;
• temperarea ritmului anual de creştere a costurilor unitare cu forţa de muncă în trimestrul II, rămânând totuşi la un nivel ridicat;
• variația anuală a costurilor salariale unitare din industrie a continuat să se mărească în trimestrul II, dar a scăzut în luna iulie, pe fondul redresării dinamicii anuale a productivităţii muncii;
• creșterea susținută a creditului acordat sectorului privat din lunile iulie şi august, cu 6,6 %, până la o pondere în componenta în lei de 65,3 % (de la un minim de 35,6%în mai 2012);
• ponderea creditului acordat populaţiei a atins în luna august un nou maxim istoric, de 53,2 % din total.

Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației au ca principale surse:

• evoluția preţurilor unor produse alimentare,
• a prețurilor administrate (gaze şi energie electrică)
• a prețului combustibililor ,
• condiţiile de pe piaţa muncii şi conduita politicii fiscale.

„Relevante sunt, de asemenea, ritmul creșterii economice globale în contextul tendinţelor protecţioniste, perspectivele economiei şi a inflației în zona euro şi în UE şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale”, spune comunicatul BNR.

În fine, BNR nu uită să menționeze „că mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse”.