Investiţiile străine directe (ISD) au crescut cu 22,3% în primele şapte luni din 2019 faţă de perioada similară din 2018, până la 2,916 miliarde de euro, potrivit datelor publicate vineri de Banca Naţională a României (BNR).
Pe de altă parte, dezechilibrele financiare ale României nu atrag perspectiva ca nivelul din acest an al ISD să-l depășească semnificativ pe cel din 2018.
Deficitul de cont curent a crescut cu 24% în aceeași perioadă până la 6,025 miliarde de euro.
Investiții în stagnare relativă din 2017
Consiliul de administrație al BNR aprecia în iulie drept incertă perspectiva pe termen scurt a investițiilor, „cu posibile implicații adverse asupra potențialului de creștere a economiei –, în contextul practicilor bugetare și al frecventelor măsuri fiscale și modificări legislative introduse în ultimii ani, de natură să afecteze profiturile și încrederea companiilor, dar și dinamica investițiilor străine directe”.
Plusul înregistrat pe primele șapte luni ar putea cel mult ameliora tendința de scădere înregistrată la începutul anului a datelor anualizate, scădere remarcată de raportul de stabililitate financiară al BNR.
Astfel că sunt șanse mici ca ISD pe 2019 să crească semnificativ peste nivelul anilor anteriori
Din cele peste 2,9 miliarde de euro ISD pe primele 7 luni, participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2.102 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 814 milioane euro.
Deficit de cont current „tot mai îngrijorător”
Creșterea cu 24% a deficitului de cont current este de natură să sporească îngrijorările BNR.
Și doar cu datele disponibile în iulie, când s-a reunit în ședința de politică monetară, administratorii BNR considerau că deficitul balanței comerciale a antrenat „o adâncire în termeni anuali a deficitului de cont curent, în pofida ameliorării în acest interval a balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare”.
Încă de atunci, administratorii BNR „au considerat că, prin dimensiunea și tendința lui, precum și prin structura finanțării sale, dezechilibrul extern al economiei devine tot mai îngrijorător”.
Acum, pe primele 7 luni, BNR a constatat că:
- balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2,069 miliarde euro,
- balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 436 milioane euro,
- balanţa veniturilor primare a avut un deficit mai mic cu 720 milioane euro, iar
- balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 253 milioane euro.
Euroobligațiunile statului au sporit datoria externă
În perioada ianuarie – iulie 2019, datoria externă totală a crescut cu 8,194 miliarde euro.
„Creşterea datoriei publice directe în primele şapte luni ale anului 2019 a provenit în principal din emisiunile de euroobligaţiuni ale Ministerului Finanţelor Publice, în valoare nominală de 5.000 milioane euro, precum şi din influenţa preţurilor titlurilor de valoare emise de administraţia publică, în valoare de 2.134 milioane euro”, spune comunicatul BNR emis vineri.
Datoria externă pe termen lung a însumat 73,331 miliarde euro la 31 iulie 2019 (68,1 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 7,9 la sută faţă de 31 decembrie 2018, iar datoria externă a atins nivelul 34,28 miliarde euro (31,9 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 9 la sută faţă de 31 decembrie 2018.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,6% în perioada ianuarie – iulie 2019, comparativ cu 21,2% în anul 2018.
Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 iulie 2019 a fost de 5 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2019 a fost de 77,7 la sută, comparativ cu 74,3 la sută la 31 decembrie 2018.